Articole revista 17 Ianuarie 2016, 22:28

Măsuri pentru dirijarea factorului APĂ în sol

Scris de

Apa este factorul determinant al realizării producției agricole.

În ultima perioadă fenomenul de secetă este tot mai frecvent în țara noastră și numai cine știe să gestioneze bine factorul APĂ poate realiza recolte profitabile.

Desigur că mijlocul cel mai eficient ar fi irigarea culturilor care deocamdată nu este la îndemâna agricultorilor decât pe suprafețe limitate.

De aceea se impune găsirea altor mijloace care să asigure apa necesară plantelor folosind numai apa provenită din precipitații.

Asta presupune ca solul să fie în permanență ca un burete care înmagazinează fiecare picătură de apă din precipitații și să limiteze la minimum pierderile de apă prin diferite căi.

Prezentăm mai jos câteva din posibilitățile de dirijare a apei în sol:

1. Lucrările solului asigură afânarea și distrugerea straturilor impermeabile care ar împiedica pătrunderea apei. Din experimentări a rezultat că din precipitațiile căzute, într-un sol lucrat, afânat, se infiltrează 64,4%, iar în cel nelucrat, doar 9,2%.

Solul trebuie menținut nivelat și cu strat protector (mulci natural) la suprafață pentru a împiedica pier­derea apei prin evaporare.

Terenul denivelat pierde 25-30% și chiar 50% din apa acumulată, în funcție de gradul de denivelare. S-a dovedit că în arătura grăpată, nivelată, apa ajunge în sol până la 78 cm, iar în cea negrăpată la 43 cm.

În primăvară terenul nu trebuie să fie răscolit cu grapa cu discuri deoarece pierderile de apă ajung la 12-15% și chiar 29%, ci pregătirea patului germinativ se va face cu combinatorul, printr-o singură trecere, când pierderile de apă se situează sub 6%.

Prașila contribuie la reducerea pierderilor de apă din sol prin distrugerea crustei, a buruienilor și prin astuparea crăpăturilor. De exemplu, în parcela cu porumb prășit s-au pierdut, în luna mai, 1,8 mm/zi, iar în cel neprășit 4,9 mm/zi.

2. Aplicarea îngrășămintelor organice asigură structurarea solului și creșterea porozității, deci a permeabilității pentru apă. Ele au capacitatea de a înmagazina cu 20% mai multă apă. Humu­sul rezultat din descompunerea îngrășămintelor organice are capacitatea de a reține de 6 ori mai multă apă și de a decala cu 2 săptămâni apariția secetei.

3. Mulcirea solului ușurează pătrunderea apei în sol și împiedică pierderea ei prin evaporare. Totodată, împiedică creșterea buruienilor care sunt mari consumatoare de apă.

4. Alegerea speciilor și soiurilor (hibrizilor) cultivați.

În condiții de secetă prognozată se vor cultiva plante mai rezistente ca sorgul, meiul, șofrănelul, nău­tul ș.a. Acestea au coeficient de transpirație (consum specific) mai mic. Exemplu: la mei este 311, la sorg 322, pe când la lucernă 831, la in 905 etc.

Dacă floarea-soarelui, cu 1 l apă consumată, realizează 3,4 g de substanță uscată, sorgul reali­zează 6,6 g. Sau porumbul cu 1 mm apă consumată realizează 2-3 kg/ha, iar sorgul 8-11 kg/ha.

Compania Pioneer a realizat un hibrid de porumb Optimum Aqua max foarte rezistent la secetă deoa­rece are un sistem radicular foarte dezvoltat și ramificat. Știuletele este compact, cu pănuși subțiri și ușor de deschis, boabele sunt de tip dentat și au inserție adâncă pe un rahis subțire. Are consum redus de apă.

5. Semănatul în epoca optimă și cu densitate mai mică asigură folosirea mai eficientă a rezervei reduse de apă din sol.

6. Folosirea rațională a îngrășămintelor chimice în funcție de rezerva de apă existentă în sol. Dozele mari în condiții de secetă fac ca acestea să nu se dizolve, iar soluția solului devine concentrată, putând provoca fenomenul de exosmoză.

S-a stabilit că doza de azot poate crește cu 5 kg/ha dacă s-au acumulat în plus 10 mm apă față de normele zonei și va scădea cu 3 kg/ha când sunt minus 10 mm.

7. Rotația culturilor dă indicații fermierului că, după culturile recoltate mai timpuriu (rapiță, orz, grâu ș.a.), până toamna se pot acumula cantități importante de apă în sol, pe când după porumb și sfeclă-de-zahăr, care se recoltează târziu și sunt mari consumatoare de apă, pământul rămâne secătuit. În funcție de această stare de lucruri se vor programa culturile următoare.

8. Folosirea diferitelor mijloace de reținere a zăpezii pe câmp, inclusiv așa-numitele culturi strategice, cunoscut fiind faptul că fiecare strat de zăpadă gros de 10 cm aduce 300 m3 apă/ha în sol.

9. Perdelele forestiere de protecție asigură realizarea rezervei de apă a solului atât din ploi cât mai ales din zăpezile care cad în strat uniform (nespulberate) și se topesc treptat, favorizând infiltrarea și acumularea apei în sol.

Perdelele reduc viteza vântului cu 25-50%, transpirația plantelor cu 30% și pierderile de apă din sol prin evaporare cu 20-45%. Acestea sunt o parte din posibilitățile care stau la îndemâna fermierilor pentru a gestiona mai bine apa din sol.

Anul 2015 a fost destul de dificil și totuși fermieri din diferite zone au reușit să obțină producții bune, fără irigare.

Exemple: ing. Mihai Dolerică, fermier la Dragalina – Călărași, a realizat 3.000 kg/ha de floarea-soarelui și 8.000 kg/ha de porumb, ing. N. Sitaru – Ialomița, 7.700 kg/ha de grâu, Cosmin Min – Arad, 4.300 kg/ha de rapiță, 7.200 kg/ha de grâu, 8.000 kg/ha de orz etc.

Notă:

În literatura de specialitate a fost prezentat un produs mexican Solid Rain (ploaia solidă), un polimer asemănător cu zahărul care, încorporat în sol la nivelul sistemului radicular, în contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații. Acesta poate rezista 10 ani în sol.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU


Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti