Donau Soja a devenit „o adevărată filieră de produs“
Pornită ca o asociație nonprofit acum 3 ani, iată că Donau Soja, care are sediul la Viena, a reușit să adune nu mai puțin de 200 membri activi, chiar și din state care nu fac parte din bazinul Dunării. Este vorba de 16 țări afiliate, iar țelul inițiativei este de a se produce soia convențională în regiunea Dunării pe circa 1,5 mil ha, exceptând Ucraina care va cultiva de una singură 2,4 mil ha, pe termen lung. În Europa, vorbind la prezent, doar Serbia își asigură necesarul de proteină din soia din producția internă. Ar mai fi Austria capabilă, însă exportă o mare parte din producție către Germania și Elveția, susține Dragoș Dima, reprezentantul Donau Soja pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
Inițiativa soiei dunărene s-a extins anul acesta și în ceea ce privește partea aplicată. Celor 2 platforme cu soiuri de soia înființate anul trecut s-au mai adăugat alte trei. Vom vorbi despre cea de la sud de Dunăre, din Knezha – Bulgaria și de platforma de la nord de Dunăre, la Caracal.
În sudul Dunării soia se cultivă de un secol
La Knezha, o localitate situată în nordul Bulgariei, la câțiva km de Pleven, familia de fermieri Goranov (o familie cu ascendent în cercetarea soiei), împreună cu Donau Soja, BASF și Institutul de Inovație în Agricultură, a organizat în vara anului trecut, pentru al doilea an consecutiv, un câmp experimental de soia convențională. Peste 150 de invitați au ținut să fie prezenți atât pe câmp cât și la seminarul ținut în amfiteatrul improvizat în atelierul fermei. Unul dintre producătorii de utilaje a oferit fermierilor prezenți și o demonstrație cu toată gama de utilaje necesare pentru o tehnologie completă la soia.
Dacă în 2014 inițiativa a fost în întregime a fermierului bulgar, iată că anul trecut Donau Soja și Institutul pentru Agrostrategie și Inovație s-au implicat în mod direct. Rezultatul a fost un câmp de 7 ha cu 41 de soiuri de soia unde fermierii bulgari, și nu numai, au avut de unde culege informații privind această cultură. Soiurile de la Euralis (Mentor, Sponzor), cele de la Novi Sad (al doilea institut de stat ca mărime din Europa), ca și soiurile de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare a Soia de la Pavlikeni (anul acesta împlinește 90 de ani de activitate în cercetarea acestei culturi), precum și creațiile Institutului de la Osjiek și soiurile Felix și Onix de la SCDA Turda au atras atenția fermierilor prezenți.
Deși câmpul experimental arăta cu mult peste așteptările organizatorilor, asta ținând cont că seceta s-a instalat de peste o lună în zonă, aproape nimeni nu mai cultiva soia în Bulgaria înainte de noua politică agrară privind înverzirea. Borislav Goranov este legat de această cultură prin părinții săi și are rezultate bune. Dar în Bulgaria, care are un potențial de peste 100.000 ha, se cultivă ceva mai mult de 35.000 ha în acest moment. Asta după ce cu doar un an în urmă suprafețele cu soia abia depășeau 1.000 ha. Creșterea suprafețelor cultivate cu soia a fost „fabuloasă“ după adoptarea sprijinului suplimentar (chiar dacă încă nu este stabilit cu exactitate cuantumul plății cuplate, conform spuselor fostului ministru adjunct al Agriculturii din Bulgaria, Svetlana Boyanova, actualmente președintele Institutului de Agrostrategie și Inovație). În mod cert schema de ajutor cuplat, la care oficialii bulgari încă lucrează, dar și cererea în creștere pentru soia convențională vor ridica nivelul în anii următori. Interesul fermierilor a fost mare. Întrebările, curiozitatea, atenția acordată timp de peste trei ore prezentărilor din fermă au confirmat acest interes pentru dezvoltarea culturii de soia. Tot aici l-am întâlnit pe directorul de producție al We Trade Agro din Republica Moldova, Alexandru Tatarciuc, care cultivă peste 4.200 ha cu soia în mod frecvent, aproape de patru ori mai mult decât cultiva, până anul acesta, toată Bulgaria la un loc. Fermierul moldovean spune că este o cultură profitabilă, chiar și în lipsa oricărui sprijin oferit de stat, dovada oferită fiind ferma pe care o conduce în Moldova și în care soia este una din culturile predilecte.
La nord de Dunăre, oltenii uitaseră cum se cultivă această plantă
În platforma Donau Soja de la SCDA Caracal s-au aliniat nu mai puțin de 43 de soiuri de soia de la 12 companii producătoare de semințe. Directorul SCDA Caracal, dr. ing. Eugen Petrescu, a mărturisit că „de mulți ani nu a mai fost însămânțată soia la SCDA Caracal.“ Experimentul a venit la inițiativa Donau Soja și a presupus o muncă colectivă cu firmele care au asigurat produsele de protecție a plantelor. Câmpul a fost prezentat pe o atmosferă rece și umedă, cum rar s-a întâmplat să fie anul trecut. Apoi, după colocviul ținut în sala restaurantului, ploaia a revenit cu și mai mare abundență, parcă să ofere un pic de curaj celor care și-au cam pierdut elanul în fața secetei. Vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a numit soia „planta minune a lumii“, care, pe lângă că aduce un aport de proteină ușor asimilabilă de către organismele vii, este și „o adevărată fabrică de fixare a azotului atmosferic în sol“.
Vicepreședintele ASAS a subliniat că pe glob se produc peste 320 mil. tone, iar China este cel mai mare consumator de soia (76 mil. tone/an, din care doar 11 mil. tone sunt din producția proprie), iar UE importă peste 95% din necesarul de soia cifrat la circa 40 mil tone. Aproape toată cantitatea importată de UE este soia transgenică, în condițiile în care 66% din consumatorii europeni consideră OMG un risc alimentar.
Despre România, care cultiva circa 450.000 ha cu soia până în 1989, același distins profesor spunea că, conform studiilor ASAS, are un potențial de cultură pe circa 750.000 ha. Iar după opinia directorului general al Agricost IMB, Lucian Buzdugan, cifra s-ar ridica la 1 mil ha, precizare făcută de către Dragoș Dima, reprezentantul Donau Soja pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
Tudor CALOTESCU
