reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Piața legumelor bio din România, o piață în așteptare

Viorel Piperea, fermier de 43 ani din Singureni, județul Giurgiu, se ocupă de 8 ani cu legumicultura bio. A început cu producerea de legume bio direct în câmp, iar de trei ani o face și în sistem protejat, în solarii. Dar, în România, piața de legume produse natural nu este prea ofertantă deocamdată.

Din păcate nu a amortizat nici jumătate din investiție

Ca să ajung în Singureni, la circa 35 de km de centrul Bucureștilor, am trecut prin Jilava și 1 Decembrie, apoi am luat-o la dreapta, la ieșirea din Călugăreni, pe DJ 411. Ferma este chiar la intrarea în localitate, pe partea dreaptă. Viorel Pipera are pregătire de tehnician zootehnist, iar acum este student la Horticultură. Asta pentru că e greu să găsească consultanță eficientă pentru ceea ce face el. A înțeles că informația este vitală pentru activitatea de legumicultor ecologic. Dar greutățile întâmpinate se înmulțesc și din cauza schimbărilor climatice majore din ultimii ani. Ba secetă, ba inundații, ba iarnă fără zăpadă, ba vijelii și grindină. A investit în spații protejate pentru a securiza într-un fel producția. Dar anul trecut, când inundațiile le-au creat mari probleme, aproape că a fost la un pas să renunțe definitiv. Chiar a avut atunci senzația de zădărnicie. Dar a luat-o de la capăt. Cei aproape 3.000 mp de solarii i-a mutat mai sus, terenul fiind pe un plan înclinat. Un alt dezavantaj a fost și pierderea forței de muncă permanente. Dar și greutatea de a găsi zilieri atunci când are nevoie. Într-o asemenea întreprindere munca manuală este de neînlocuit. „Din păcate localnicii nu vor să muncească, mai bine stau pe ajutorul de la primărie“, spune vădit supărat fermierul. Dar prin venirea celor 2 angajați pe care îi are acum, speră la vremuri mai bune. Le asigură și cazare + masă pentru că sunt din Moldova.

Tot terenul fermei este închis cu gard și este destinat în întregime agriculturii bio. Certificat în acest sens. Chiar și zona cultivată cu grâu, lucernă și livadă sunt în aceeași condiție tehnologică. Dar, chiar și așa, e nevoit să vândă de multe ori ca și cum produsele obținute ar fi convenționale pentru că magazinele de specialitate sunt prea pretențioase. Iar dacă ar investi în ambalare, condiționare și etichetare ar distribui marfa în afara țării. Are însă o familie numeroasă care absoarbe o parte din surplusul de producție în majoritatea timpului. Plus câțiva clienți permanenți, mai ales din zona celor cu venituri peste medie, care au înțeles să mănânce sănătos. Mai au un protocol de colaborare cu firma EcoShoping – care deține un site specializat pe vânzarea de legume bio. Dar cel mai mult vinde prin intermediari, care îi oferă prețuri mult prea mici. Dar decât să arunce producția a făcut și asemenea compromisuri. Din fericire, pentru viitor, au bătut palma cu un lanț de restaurante, iar acum există premisa unui câștig ferm și constant.

De la cinci stoloni de căpșuni la peste 3.000 mp

Am gustat cu deosebită plăcere atât din căpșunile din câmp, cât și din cele cultivate în solar. Fiecare în parte cu o aromă de poveste. Chiar și cele albe erau dulci. Ca la bunica în grădină. Am întrebat ce soi sunt și mi-a răspuns că nu știe. A primit cinci stoloni într-o jardinieră și de aici are toată suprafața cultivată acum (peste 3.000 mp). Nu cresc mari dar au un gust și un miros de zici că ai cules fragi la munte. A pus și pomi fructiferi care sunt în ultimul an de conversie. Chiar și viță de vie dar, din păcate, anul trecut au avut un puternic atac de mană, iar iarna a degerat vița. Acum a dat de jos, de parcă ar fi nemuritoare. Semn că anul viitor, când va intra oficial în epoca bio, va avea și struguri de masă altoiți pentru pofticioși.

Viorel Piperea este căsătorit și are doi copii. Un băiat de 14 ani și o fată de 9 ani. Părinții lui locuiesc tot timpul la fermă, iar ei stau în sat pentru că școala este aproape de locuința de acolo.

Am văzut și sectorul zootehnic, apropo de specializarea inițială a fermierului din Singureni, unde erau tot felul de animăluțe. Aproape ca la ferma animalelor. Curci, fazani, găini, porci vietnamezi și de Mangalița, crescuți cu grâu, porumb și lucernă făcute în sistem bio. „Doar cu bălegar și cu sapa“, spune giurgiuveanul. Pentru familia și prietenii lor mai apropiați, subliniază acesta.

Tot în Singureni, Alain Kremeur, un francez care a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța - România face o agricultură rustică. Chiar mai mult decât bio. A avut o perioadă și un restaurant în centrul capitalei, chiar foarte vestit, iar acum vrea să facă o pensiune frumoasă din conacul Mociorniță. Clădirea pe care a cumpărat-o de la moștenitorii de drept se află cam la 200 de m pe drumul care duce la Stâlpu. Undeva pe un drum lateral dreapta. Dar trebuie să fii atent pentru că de afară nu se zărește decât ghereta din zid de la poarta conacului Mociorniță, care este înconjurat de o curte din zid, înaltă de aproape 2 m. În sens opus, parcă pentru echilibru, se găsesc alte două conace, de această dată gemene, care au aparținut prințului Nicu Cantacuzino (unul din copiii prințesei Irinei Ghica, născută Cantacuzino, care a fost fiica Nababului, așa cum era supranumit prințul George Grigore Cantacuzino). Într-unul dintre ele a fost sediul CAP, iar acum este stăpânit de Societatea Agricolă Singureni. O societate constituită pe legea 36 /1991, care exploatează 1.300 ha teren agricol. Cele două conace ale Cantacuzinilor sunt leite. Doar felul în care au fost renovate (cel din curtea societății agricole în 2013, iar celălalt anul trecut) le diferențiază cumva. Dar asta e deja o altă poveste.

Tudor CALOTESCU