Adama Sultan iulie 2020
update 13 Jul 2020

Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive

Nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive și de raportul optim dintre ele. Fermierii iau cunoștință de conținutul solului în elemente nutritive, din ferma proprie, din „Buletinele de cartare agrochimică“ repetate la fiecare 4-5 ani.

Pe baza cunoașterii faptului că solul din ferma proprie se consideră bine sau slab aprovizionat cu azot, fosfor, potasiu ș.a. și analizând comparativ cu ceea ce indică buletinele de cartare, se pot calcula dozele de îngrășăminte necesare a fi aplicate, în funcție de nivelul producției stabilit.

Pentru aceasta se are în vedere recolta ce se poate obține pentru fiecare 1 kg de îngrășământ substanță activă aplicat, astfel:

Cu 1 kg N se pot obține 9-11 kg grâu.

Prezentăm, în continuare, ce se poate obține dintr-un kilogram de îngrășământ substanță activă, al principalelor elemente nutritive, la diferite culturi (vezi tabel revistă).

Sau se va urmări consumul specific, respectiv ce cantitate din elementele nutritive este necesară pentru obținerea a o tonă produs principal (boabe) al diferitelor culturi (vezi tabel revistă).

De asemenea, se va ține seama de ceea ce indică buletinul de cartare agrochimică cu privire la conținutul solului în humus, cunoscând că fiecare procent de humus echivalează cu 20-25 kg/ha azot și că fiecare 1 mg P2O5/100 g sol echivalează cu 7 kg/ha P2O5 și  fiecare 1 mg K2O/100 g sol echivalează cu 13 kg/ha K2O.

1. Gradul de aprovizionare cu azot în funcție de Indicele de azot (IN).

Indicele de azot se calculează cu relația IN = H.V/100.

H reprezintă procentul de humus

V reprezintă gradul de saturație în baze.

Se consideră că solul este: slab aprovizionat cu azot când are IN sub 2; mediu, între 2-4; bine, între 4-6. Menționăm că în țara noastră peste 5 mil. ha sunt slab aprovizionate cu azot. Azotul este foarte important în viața plantelor, el fiind elementul constitutiv al proteinelor, intrând în compoziția protoplasmei și acizilor nucleici. Azotul asigură creșterea și dezvoltarea plantelor.

2. Gradul de aprovizionare cu fosfor

Se consideră sol: slab aprovizionat cu fosfor când conține 2,1-4 mg P2O5/100 g sol; mediu, între 4,1-8 mg P2O5/100 g sol; bine, între 8,1-16 mg P2O5/100 g sol. Soluri sărace în fosfor în țara noastră sunt cca 6 milioane de hectare. Fosforul este un element nutritiv foarte important în metabolismul plantei, în fotosinteză și respirație, el fiind cel care înmagazinează și transportă energia.

3. Gradul de aprovizionare cu potasiu

Se consideră: slab aprovizionat cu potasiu când conține sub 8 mg K2O/100 g sol; mediu, între 8,1-16 mg K2O/100 g sol; bine, între 16,1-24 mg K2O/100 g sol. Deși solurile noastre au un conținut mai ridicat de potasiu, totuși, pentru producții mari și mai ales la unele culturi (floarea-soarelui, sfecla-de-zahăr), este necesar să se aplice și îngrășăminte potasice. Potasiul este important în activarea a peste 40 de enzime din plante și contribuie la reducerea consumului de apă asigurând o mai bună rezistență la secetă.

Datele de mai sus pot orienta fermierii în analiza științifică a gradului de fertilitate a solului, pe baza buletinelor de cartare agrochimică, și stabili necesarul de îngrășăminte în funcție de nivelul producției planificat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU