reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Producerea de sămânță, un alt fel de agricultură

În ferma AgroHagiu, undeva în apropierea Brăilei, mai precis în localitatea Viziru, trei asociați, lucru mai rar întâlnit, au preluat 1.000 ha din terenurile fostului IAS Dropia. Familia Hagiu deține 60%, iar familiile Brânză și Sârbu restul de 40%. Afacerea lor se bazează în principal pe producerea de sămânță pentru principalii actori de pe această piață.

Loturile de hibridare presupun o altfel de abordare

E un fel de maternitate asistată. Cu tați potenți și mame parcă trase la xerox. Orice intrus poate altera procesul de multiplicare. Uneori și polenizatorii pot schimba ordinea gândită de fermier. În plus toată producția este vândută din start, cu un preț bun și predictibil. O astfel de fermă nu poate aștepta după ploaie și nici după mila Domnului. Așa că irigațiile sunt o condiție sine qua non pentru o fermă care are ca principală activitate producerea de sămânță. Dețin șapte instalații de irigat liniare. Fiecare în parte a costat cam 135.000 euro. Iar de curând au reușit să acceseze un program european de 1 mil. de euro pentru a schimba toată conducta veche (montată prin anii ’70) care era din azbociment. Conducta din material plastic introdusă acum are garanție minimum 100 de ani. Faptul că pot iriga toți cei peste 1.000 ha le asigură o predictibilitate excelentă. Dar în fermă, pentru a asigura o rotație cât mai aproape de ideal, se cultivă și grâu, orz, rapiță și soia. 

Anul acesta au încheiat campania de vară cu o medie de 8.880 kg/ha la orz (soiul Hariette de la Satten Union) pe 60 ha, iar la grâu s-a realizat o medie de 9.850 kg/ha pe 120 ha (soiul Avenue de la Limagrain). „Tot meritul este al soiurilor și a liniilor de irigare“, spune cu modestie Cristinel Brânză.

Porumb și floarea-soarelui doar în loturi de hibridare

Loturile de floarea-soarelui se întind pe 130 ha. Doar genetică Caussade. Semănatul îl fac în 3 etape iar la fertilizat folosesc mai multe scheme, în funcție de structura solului. Vin obligatoriu cu fertilizanți micro­granulați cu fosfor, bor, zinc și alte elemente recomandate de specialiști, iar după 2 udări au intervenit cu un regulator de creștere, Modus, mai ales că înainte de apariția butonilor florali au adus și un aport de 100 kg Amosulf NG. Azotatul dat în vegetație mărește conținutul de proteină ceea ce face ca și sămânța să câștige în calitate, ține să adauge fermierul brăilean. Au folosit Modus pentru prima dată și îl recomandă și altor fermieri ca regulator de creștere (au utilizat până de curând Stabilan).

Porumbul pentru sămânță îl au semănat pe 280 ha. Pe 150 ha înmulțesc hibrizi Optimum AQUAmax (P 9903, P 8523 și P 9175) de la Pioneer. Pe alte 80 ha au un hibrid extratimpuriu (FAO 250), sticlos, de la Caussade (Luigi CS). Hibrizii de la Monsanto ocupă 40 ha iar pe 10 ha produc sămânță de Fundulea Olt, un hibrid semitardiv (aici au o nișă de piață, așa că însăcuiesc sămânța în saci inscripționați cu AgroHagiu care sunt căutați mai ales în Oltenia (au un contract de distribuție cu Alcedo).

Soia, un balsam pentru sol

În fiecare an, la începutul lui aprilie (anul acesta pe 3 și 4 aprilie), prima sămânță care va fi acoperită de pământ este cea de soia. Pe 250 ha, pentru a asigura o „rotație pătrată”. Pe 100 ha din cele 250 au loturi semincere. 50 ha cu soiul Palador de la Euralis (un soi care ramifică precum rapița) și Banjo de la Caussade (un soi grozav pentru rotația culturilor). Pentru soia de consum au folosit soiul B 63 de la Pioneer și obțin de obicei producții de peste 4,2 t/ha (chiar și 5 t/ha în unele sole). Anul acesta au avut producții și de 5,2 tone/ha pe unele sole și au prins și un preț foarte bun, a subliniat Cristinel Branză. Au semănat soia și după orz, în cultură dublă. Pentru că reface deficitul de azot și îmbunătățește, în mod semnificativ, structura solului. Folosesc un soi timpuriu, tot de la Pioneer, M 10. Au început recoltatul în jurul datei de 20 octombrie și au obținut, o producție medie de peste 2,7 t/ha. Anul acesta a fost o medie chiar mai mare decât în ceilalți ani. Trebuie subliniat că în condiții de irigat. Chiar și așa m-au impresionat lanurile de soia de la Viziru. Talia plantelor era trecută de 1 m înălțime (la jumătatea lunii iulie), în unele locuri soia era undeva aproape de umărul agronomului Cristinel Brânză și încă înflorea. „V-am spus că e un soi de ultimă generație, cu frunze mici, triunghiulare, care nu împiedică fotosinteza la etajele inferioare, ceea ce duce producția în sus. Cât privește înflorirea aceasta târzie, apar vârfuri de creștere ulterioară care măresc în mod natural producția. Soiurile evoluează din punct de vedere genetic și cine nu ține pasul cu noile apariții și tehnologiile de ultimă oră riscă să se plafoneze“, mai subliniază fermierul din Viziru.

Controlul buruienilor l-a realizat cu Basagran în 2 și 3 treceri etapizate, pentru a întrerupe și creșterea samulastrei de floarea-soarelui. Cât privește semănatul soiei folosesc o semănătoare Monosem cu 9 rânduri pe trei benzi, cu care însămânțează porumbul în sistem interplanting. Seamănă deci în 3 benzi, fiecare bandă cu 3 rânduri la 40 cm între ele, cu o pauză de 70 cm între benzi. Același sistem îl folosesc și la rapiță, deoarece asigură spațiu pentru întreținere dar și de nutriție suficient. Și fotosinteza are de câștigat în acest mod de semănat, ne asigură Cristinel Brânză. Contra atacului paianjenului roșu au folosit acaricidul Nissorun pe care l-au împrăștiat cu elicopterul.

Forță de muncă sezonieră

Au acum 22 de angajați permanenți și foarte mulți zilieri pe care îi folosesc, cu mici pauze, mai mult de o jumătate de an. Pentru ai fideliza, au cultivat 10 ha cu pepeni, 3 ha cu ceapă și încă 2 ha cu diverse legume (uneori au și pierdut la cultura legumelor în câmp). Doar ca să păstreze forța de muncă necesară în procesul de castrare. Asta chiar dacă au achiziționat și o mașină de castrat cu fotocelule.

Au renovat stația de pompare a apei și au rezolvat și problema depozitării cerealelor prin inves­tiția într-un siloz. Acum schimbă și gardul de la sediul fermei. Acolo unde se vede de la primul contact cât de gospodari sunt acționarii. Totul este proporțional, extrem de bine organizat, iar locul unde se poate face un grătar și o șuetă după fiecare reușită, aproape că pare opera unui serviciu specializat în amenajări de spații verzi. În concluzie, în spatele unei ferme de elită sunt profesioniști unul și unul!

Tudor CALOTESCU