Lumea satului 750x100

update 1 Dec 2020

Acvaponia, o afacere a viitorului

Foto: aqua-ponics.ro Foto: aqua-ponics.ro

De anul acesta Institutul Horting Berceni se ocupă cu promovarea unei noi modalități de a face legume folosind apele uzate din bazinele cu pește. În mare este vorba de producerea de legume hrănite de pești pentru sănătatea muntenilor.

Cam așa s-ar putea enunța mai pe scurt rolul proiectului Aqua_Rom semnat pe 1 aprilie 2015 (fără nicio păcăleală) și cofinanțat de Confederația Elvețiană printr-un grant de aproximativ 250 de mii de franci elvețieni. Ceea ce înseamnă că statul elvețian participă cu aproximativ 85% (mai precis 84,45%) din valoarea totală de 296.013 CHF a proiectului. Durata pe care se va implementa acest proiect de aquaponie este de 30 de luni. Acesta poartă titlul „Implementarea tehnologiei acvaponice în România, pentru creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate în zonele defavorizate (AQUA_ROM)“ și are, trebuie să recunosc, o anumită doză de scienefiction. În principiu, tehnologia aquaponics „este o tehnologie de producţie integrată, în care efluenţii din bazinul cu peşti nu mai sunt evacuaţi în mediul înconjurător, ci sunt trecuţi printr-o cultură de tip hidroponic, unde plantele absorb cele mai periculoase substanţe pentru peşti, compuşii azotului şi fosforul şi se dezvoltă mult mai bine decât în câmp“. Mai pe înțelesul fermierilor, dejecțiile peștilor conțin substanțe cu azot, în special amoniacul (în mod normal amoniacul este consumat de nitrozomonas care le transformă în nitriți, iar nitrobacterul mănâncă nitriți și secretă nitrați). Și nitrații pentru legume sunt nutrienți de bază. Aceste substanțe sunt în apa în care se dezvoltă cultura de pește și ar trebui finalmente filtrată. Filtrarea apei se va realiza prin recircularea ei printr-un strat de cultură hidroponică, moment în care apa este curățată de acele substanțe toxice pentru pești, dar hrănitoare pentru legume. Este dovedit că puterea de dezvoltare a plantelor în acest sistem crește și de 4 până la 8 ori, ne asigură managerul de proiect.

Implementarea culturilor aquaponice în zona montană a României se va face de Institutul Horting Berceni în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate din Zurich și cu Societatea Ecologică pentru Studierea şi Protejarea Faunei şi Florei Sălbatice „Aquaterra“. Rolul final este schimbarea obiceiurilor alimentare din zonele montane și pentru aceasta se vor face două centre de diseminare a informației aquaponice (prin crearea de module funcționale) unul în curtea institutului, iar celălalt în localitatea Frasin, adică acolo unde prof. Nicolae Crăciun de la Aquaterra are deja un proiect demarat pe această direcție.

Despre astfel de proiecte funcționale am vorbit cu Gheorghe Mocanu, unul dintre foarte puținii investitori care s-au încumetat să realizeze o afacere aquaponică. Spune, ca de altfel, toți cei cu care am vorbit despre aquaponie, că echilibrul sistemului este cel mai dificil de ținut, deși există teoretic o formulă deja verificată. Dar dacă acesta este menținut în limitele normale și peștele, dar mai ales plantele se dezvoltă foarte bine. Mana­gerul pro­iectului, ing. Cristian Bulbuc, susține că în fapt vorbim de o cultură ecologică deși în UE culturile hidroponice nu pot fi asimilate acestui gen de agricultură.

În Elveția, la Universitatea de Științe Aplicate din Zurich, Andreas Graber a fost cel care a aplicat cel mai mult această nouă modalitate de a face agricultură. Sunt tot felul de soluții aplicate pe clădiri vechi sau nefolosite sau pe orice acoperiș care poate susține o construcție aquaponică. Faptul că proiectul românesc se derulează cu această instituție de științe aplicate înseamnă folosirea rezultatelor cercetărilor avansate de acolo. Cristian Bulbuc, dar și Nicolae Crăciun, principalii actori din partea României în acest proiect, au mai avut, încă din 2006, teme de cercetare pe cultura aquaponică. Managerul de proiect a scris o serie de articole de promovare a acestei revoluționare metode de a crea hrană curată în aproape orice mediu fizic. Acum au scos și primul număr „Revista Română de Acvaponie“, o publicaţie cuprinsă în obligațiile proiectului româno-elvețian. La început va fi bienală, dar Cristian Bulbuc, redactorul-șef, își dorește să o transforme într-o revistă lunară.

Avantajul acvaponiei este important pentru zonele în care terenul agricol nu are calitățile nece­sare creșterii legumelor. Legumele cresc chiar și fără pământ, substratul hidroponic cel mai permisiv fiind o argilă expandată numită cheramzit. China are un proiect colosal care se va realiza în mijlocul orașului în câteva clădirii rezidențiale care în proiect arată ca în Star Treck. Proiectul se numește Shenzhen Asian Cairn Farmscraper și în aceste clădiri mixte vor locui oameni, dar se va face și agricultură și acvaponie! Este un prototip „verde“ care include panouri solare și turbine eoliene pentru independența energetică. Un adevărat oraș inteligent, au ținut să precizeze francezii care au realizat planurile. Datorită hiperdezvoltării urbane din China, astfel de clădiri ar putea oferi soluția pentru un mediu mai curat. De altfel, statul chinez a fost acuzat deseori că tratează cu iresponsabilitate mediul înconjurător. De această dată, însă, acest proiect imobiliar nu a lăsat loc decât uluirii și laudelor.

În Elveția, la Otelfingen, între 1997 și 2001 s-a dezvoltat un proiect prototip pentru tratarea efluenților de la o stație de producere a biogazului (Kompogaz). Plantele cultivate pe acești efluenți au constituit atât o sursă de venit, dar au fost folosite și pentru hrana peștilor dintr-un sistem de acvacultură. Dar astfel de proiecte au și Germania sau SUA. Un model economic de 500 mp, aplicat în SUA, a realizat într-un ciclu 5 tone de pește și 70 t de legume, însumând un venit total de 150.000 $ din care 35.000 $ a fost profit net, susține managerul de proiect Cristian Bulbuc, ca o acoperire ideală pentru cine ar dori să încerce acest fel de a face agricultură.

În final, am văzut un proiect funcțional în curtea institutului, realizat într-o sferă-seră, moment în care am văzut și dezastrul de acum al fostelor sere de sticlă de aici de la Institutul Horting Berceni.

Tudor CALOTESCU