reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2019

Meșteșugurile populare, o poveste a identității românești

Foto: maracosau.ro Foto: maracosau.ro

Cu mult înainte ca vremurile să se schimbe, iar omenirea să înceapă un marș nestăvilit spre modernism, lucrul făcut de mâna omului avea valoarea unei comori. În fiecare vatră a satelor existau meșteri în mâna cărora, cu migală și dragoste, resursele prețioase ale pământului se preschimbau. Dar timpul și-a spus cuvântul. Satele s-au transformat, oamenii s-au emancipat și au renunțat la meșteșuguri. Lumea modernă a înlocuit degrabă tradițiile străbune cu industrii menite să creeze abundență de serie. Magia meșteșugurilor a început să se risipească, iar povestea lor a mai fost spusă doar de cei pentru care ele sunt un simbol al identității românești. Și totuși există șansa ca meșteșugurile populare să nu se fi pierdut pe deplin. Fundația World Vision și-a propus să le rescrie viitorul. Viziunea fundației spune clar că pentru a supraviețui timpului este crucial ca meșteșugurile să fie transformate în afaceri. Pas cu pas, World Vision a construit Made in rural, un proiect de 3,5 milioane de euro ce se va încheia în luna decembrie a acestui an. Despre acest proiect Claudia Tokacs, reprezentant World Vision, spune că este și un apel la emoția oamenilor.

Țesătoria, o punte între generații

Unul dintre meșteșugurile pe care acest proiect și-a propus să le scoată din sipetul uitării este țesătoria manuală, spune Claudia Tokacs, specialist comunicare World Vision. Deși are o tradiție puternic înrădăcinată în istoria artelor populare românești, astăzi țesutul a devenit aproape istorie. Dacă odinioară războaiele verticale și orizontale erau nelipsite din casele sătenilor, astăzi oamenii abia își mai amintesc cum arată, în vreme ce unii nu au avut șansa de a le vedea vreodată. Odată cu dispariția aproape completă a războiului de țesut s-au pierdut îndeletnicirea străbunilor și comoara neprețuită a lucrurilor obținute din truda și migala femeilor ce struneau lemnul și firele de lână. Pentru a revitaliza acest meșteșug străvechi, fundația World Vision a organizat primul curs de țesătorie manuală în comuna Argetoaia, județul Dolj. A fost prima inițiativă pe care au făcut-o pentru a crea o punte între generații, iar răspunsul a fost peste așteptări. Încurajați de entuziasmul femeilor care au descoperit sau redescoperit războiul de țesut, reprezentanții World Vision au dezvoltat inițiative mai ample prin care meșteșugurile să fie readuse în sate. În timp, proiectul Made in rural s-a extins în toate provinciile istorice ale României. Au fost organizate cursuri gratuite de țesătorie în 11 județe și au fost for­mate ca țesătoare 600 de femei.

Legislația ar trebui să protejeze meșterii populari autentici

Viziunea proiectului Made in rural este însă mult mai profundă decât pare în aparență. Firește că revitalizarea țesătoriei manuale a fost primordială, însă nu suficientă pentru a garanta continuitatea acestei tradiții. Singura certitudine că acest lucru se va întâmpla ar fi convertirea generațiilor viitoare. O misiune destul de dificilă pentru că tinerii atrași de meșteșugurile populare sunt foarte puțini. Pe de o parte pentru că programele educaționale care includ lucrul manual sunt puține, iar copiii nu au șansa de a descoperi aceste îndeletniciri străbune și, pe de altă parte, pentru că resursele necesare transformării meșteșugului în afacere sunt limitate de lipsa unei legislații corecte. Aceasta ar trebui în primul rând să ofere un statut oficial prin acordarea certificatului de meșter popular. Acest certificat este important pentru că astfel meșterul popular autentic este protejat de concurența neloială a intermediarilor care comercializează produse de serie ce imită foarte bine produsele realizate manual. În momentul de față, Legea meșteșugurilor este blocată de câțiva ani în Parlament, nu a fost validată și nu are încă nicio formă prin care să sprijine meșterii și atragerea de ucenici. În plus, meșterii populari ar trebui stimulați prin participarea gratuită la evenimente de promovare a muncii lor.

Transformarea în afacere, o miză importantă

Ca să își atingă pe deplin scopul, proiectul Made in rural este gândit cu viziune peste ani. Meșteșugurile populare pot deveni mai mult decât un hobby, pot fi o sursă importantă de venit, pe lângă agricultură, spune dna Tokacs. Însă, dacă ele vor rămâne doar în intimitatea celui care le iubește, atunci misiunea de transformare în afacere este compromisă. Pentru a le da aripi meșterilor popularilor au fost organizate cursuri de antreprenoriat, în cadrul cărora, pentru a-și dezvolta abilitățile manageriale, aceștia au avut și probe practice prin întocmirea unui plan de afaceri. Cei care s-au remarcat prin profesionalism, spirit inovativ și care au întocmit cele mai bune planuri de afaceri au fost premiați. Astfel 180 de antreprenori rurali au primit câte 10.000 de lei net. Au fost lecții importante de manageriat cu scopul de a învăța meșterii populari să adapteze meşteşugurile la exigenţele economiei moderne și la nevoile societății contemporane. Aceștia au ales să deschidă ateliere de ţesut, de prelucrarea lemnului, de confecționare bijuterii sau accesorii care îmbină tradiţionalul cu elemente moderne. Cei cu simţ practic s-au orientat către nişele pieţei locale, deschizând frizerii, centre de copiere sau spălătorii în zonele în care astfel de servicii lipsesc.

În comuna Jilavele din Ialomiţa viziunea Fundaţiei World Vision a devenit realitate. Într-o casă tradițională cu statut de muzeu sătesc, un război vechi de aproape un secol a prins viață sub mâinile dibace ale țesătoarelor. În atelierul improvizat a început să se audă suav povestea meșteșugurilor populare românești.

În toamna aceasta, 18 ateliere de creaţie şi meşteşuguri renovate şi utilate prin proiectul MADE IN RURAL pot primi la lucru aproape 200 de persoane dornice să practice meşteşuguri populare – ţesut, cusut, mărgelit, pielărit – sau chiar să le predea mai departe viitoarelor generații.

Dezvoltarea unei rețele naționale de sprijin al meșteșugarilor din mediul rural este primordială. Reţeaua poate deveni în timp platforma de lucru care reuneşte artizanii şi organizaţiile preocupate de păstrarea tradiţiei. Prin intermediul ei meșterii pot găsi resurse, informații, pot face schimb de experiență şi se pot promova mult mai bine. În plus, rețeaua poate deveni o portavoce a intereselor meșterilor populari.

Laura ZMARANDA