reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Fofeldea, sat transilvan pur românesc

Situat pe lunga vale sibiană a Hârtibaciului, reprezintă aşezarea natală a învăţatului ardelean August Treboniu Laurian (Augustin Trifan, n. 17 iulie 1810 – d. 27 februarie 1881), de la a cărei moarte s-au împlinit 134 de ani. Istoric, matematician şi filolog de mare profunzime ştiinţifică şi de înalt patriotism-revoluţionar, lider al mişcărilor de la 1848, membru fondator şi preşedinte atât al Academiei Române, cât şi al Asociaţiunii Transilvane ASTRA; profesor de filozofie şi limba latină la Colegiul „Sfântul Sava“, precum şi la Universitatea din Bucureşti, perioadă în care redactează, împreună cu Nicolae Bălcescu, revista Magazin istoric pentru Dacia. Unul dintre elevii săi de atunci, academicianul chimist şi fizician Petru Poni (1841-1925), va mărturisi că în creierul dascălului său „erau cristalizate toate cunoştinţele omeneşti, într-o clasă explica trigonometria şi teoria funcţiilor, în alta făcea anatomia sau zoologia, în alta greaca, în alta latina“. Şi un lucru mai puţin cunoscut: la rugămintea Guvernului de atunci al ţării, în tot anul 1867 se va strădui să îl înveţe limba română pe principele Carol I (n. 20 apr. 1839 – d.10 oct. 1914), cel care va fi încoronat ca cel dintâi rege al României, domnind vreme de 48 de ani, respectiv între 10 mai 1866 – 27 sept. 1914.

Câteva dintre mesajele lui A. T. Laurian lăsate moştenire posterităţii: „Istoria nu stă pe loc. Numai noi să fim oameni şi să facem sacra datorie sub toate împrejurările.“; „Fără o istorie scrisă, o naţiune este ca pierdută, inexistentă din punct de vedere ontologic.“; „Istoria românească – mai ales – să fie cartea de căpetenie, să ne fie paladiul naţionalităţii noastre.“

Două mari colegii şcolare, din tot atâtea oraşe ale ţării, Botoşani şi Agnita, îi poartă numele, iar bustul cu chipul său înfrumuseţează atât satul natal al cărturarului, Fofeldea, cât şi Parcul ASTRA şi mormântul acestuia situat în micul cimitir al „Bisericii dintre Brazi“ din Sibiu. Transformat în Pantheon al cărturarilor-revoluţionari ardeleni, în amintitul cimitir îşi dorm somnul de veci personalităţi româneşti precum: George Bariţiu (1812-1893), David Urs de Marginea (1816-1897), Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), Iosif Sterca Şuluţiu (1827-1911), Alexandru Vaida-Voievod (1827-1950) şi Ioan Raţiu (1917-2000).

Ioan Vulcan-Agniteanul

Articole recente - Lumea Satului