Micoplasmozele aviare

Impactul economic al micoplasmozelor asupra creșterii puilor de carne, găinilor ouătoare sau de reproducție și a curcilor include reducerea gravă a ritmului de creștere și a eficienței asimilării furajelor, precum și creșterea morbidității și a mortalității, diminuare viabilității și a producției de ouă.

Micoplasmozele aviare cele mai importante sunt produse de Mycoplasma gallisepticum și Mycoplasma synoviae.

M. gallisepticum tipic produce boala respiratorie cronică (BRC) la puii de găină și conjunctivite și sinuzite la curci și fazani. Gâștele, rațele și porumbeii pot fi afectați de alte specii de micoplasme. BRC se traduce prin simptome respiratorii cronice, lăcrimare, afecțiuni traheale („horcăit“), reducerea semnificativă a ritmului de creștere și o sensibilitate sporită față de bolile respiratorii oportuniste (bronșită infecțioasă aviară, laringo­traheită infecțioasă aviară și, în special, suprainfecția cu Escherichia coli care conduce la BRC-complicată). În cazurile cronice, păsările sunt slăbite și prezintă mucozități nazale puternice.

La curci infecția cu M. gallisepticum se traduce prin sindromul de sinuzită. Inițial, apare conjunctivita și rinita seroasă, apoi apare sinuzita uni- sau bilaterală, caracterizată prin tumefierea sinusurilor infraorbitale și/sau îngroșarea sacilor aerieni, toracici și abdominali. Capul curcii devine diform, se acumulează secreții mucosae și ulterioare, cazeoase („brânzoase“) în sinusuri. Curcile își scutură în permanență capul, sunt neliniștite, nu se pot odihni și hrăni corespunzător. Pot apărea și complicații: raluri, dispnee. Producția de ouă scade cu 10-30%.

În cazul infecțiilor cu M.synoviae apar inflamații ale articulațiilor picioarelor (artrita genunchilor).

Micoplasmozele se pot transmite vertical, prin ouăle de incubat, de la părinții infectați la descendenți. Transmiterea laterală se produce prin contactul direct dintre purtătorii afectați clinic sau vindecați aparent și efectivele receptive. Infecția indirectă apare prin contact cu hrana, utilajele și/sau personalul contaminat cu micoplasme. Vrăbiile, șoarecii și șobolanii pot transmite boala.

Diagnosticul de laborator se realizează prin examene serologice (RSAR, RSAL și, în special, ELISA).

Tratament

Se administrează antibiotice cu activitate micoplasmocidă, atât masal (în apa de băut sau în furaje), cât și parenteral (în cazul efectivelor valoroase sau reduse ca număr, prin injecții subcutanate, intramusculare și/sau intrasinusale):

- ENROFLOXAROM (enrofloxacină 10% – buvabil sau 5% – injectabil)

- ERITROMICINĂ 5% injectabil sau ERITROM – în apă

- DOXICICLINA 10% – în apa de băut

- OXITETRACICLINĂ – injectabil sau în apa de băut

- FOSFOTILROM (fosfomicină + tylosină) – în apa de băut

- TYLAVET (tylosina 20% injectabil la găinile adulte).

În cazul sinuzitei infecțioase a curcilor, se face puncția sinusurilor, se extrage conținutul mucos și se administrează intrasinusal antibiotice care se pretează acestui mod de administrare. Oculonazal, se poate administra și produsul OCULOFORTE, câte 1 picătură în fiecare ochi și nară, ca tratament de întreținere. Simultan, se administrează un sirop expectorant pe baza de plante: TUSIFUG (3ml/L apă/zi), care „curăţă“ de mucus căile respiratorii.

În infecțiile cu M. synoviae (artrite seroase sau purulente) se administrează antibiotice capabile să penetreze capsula articulară (produsul FOSFOTILROM) și antiinflamatoare (ACESAL – acid acetilsalicilic).

Prevenție

Este esențială achiziționarea de ouă de incubat din efective indemne la micoplasmoze.

Puii de curcă vor fi crescuți izolați de puii de găină sau de alte specii de păsări.

Toți puii, indiferent de specie, vor fi tratați cu antibiotice active asupra micoplasmelor (ENROFLOXAROM, DOXICICLINA) în primele 4-5 zile după ecloziune. Simultan, se vor administra polivitamine (COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, NUTRIVITAMINOMIN, BIOVIT PLUS).

Înainte de populare, adăposturile vor fi supuse acțiunilor de dezinfecție (cu CATIOROM/ DECONTAMINOL/PURSEPT), dezinsecție (cu GÂNDACID/ ROMPARASECT/TETRACIP) și deratizare (cu PARAKILL, RATITOX, BRODITOP).

Dr. Cătălin TUDORAN, medic veterinar