Lumea satului 750x100

update 19 Oct 2020

Maria Călinoiu, artistă populară de la vârsta de 11 ani

În comuna Izvoarele am cunoscut-o pe Păpuşa. Maria Călinoiu, pe numele adevărat, dar toată Valea Teleajenului aşa îi spune, Păpuşa. Este una dintre puţinele femei din comună care se ocupă de arta tradiţională locală. Ţese covoare de la vârsta de 11 ani, iar azi a devenit o maestră a acestei arte populare, totuşi rară în Prahova, în fine, din ce în ce mai rară. Şi poate tocmai de aceea mai preţuită.

Maria Călinoiu a învăţat arta de la mama sa şi de la o ţesătoare foarte iscusită a satului. Are un război orizontal, pe care aplică două sau patru iţe, pe care nu l-a scos niciodată din casă. La gherghef (războiul oltenesc vertical) n-a ştiut iniţial să lucreze, dar... „m-am supărat odată pe neputinţa mea şi în câteva zile am desluşit toate secretele. În clipa de faţă pot spune că ţesutul nu mai are nicio taină pentru mine“.

Pregătirea firelor

Face totul de una singură, de la creşterea oilor pentru lână până la produsul final, covor sau traverse. Îşi pregăteşte firele în casă. Tunde oile, spală lâna, o duce la darac (o maşină pentru pieptănat şi scărmănat), rar o lasă la tors, când are un covor pe care trebuie să-l execute urgent. În rest, pune caierul în furcă şi toarce seara, când nu mai vede bine alesătura în gherghef.

Culori naturale 100%

Culorile sunt naturale sută la sută: „În ultima vreme se cer tonuri de gri, pe care le obţin de la sine, combinând în diferite proporţii lâna neagră şi lâna albă. Dar am făcut tot felul de experienţe: din ştir roşu a rezultat un grena foarte reuşit, din vrejul de tomate iese firul muştar, crem – din floare de tei, grena – din coajă de anin, bej – din sunătoare etc. Vopsesc în foaie de ceapă, în coajă de nuc, de prun, de alun etc. Natura e lângă noi şi oferă un şir nesfârşit de culori.“

Motive şi stil

Şi modelele pe care le aplică le găseşte singură: „Văd undeva o floare care-mi place, un model geometric deosebit, în fine, orice s-ar putea aşeza într-un covor. Îmi imaginez cum ar veni, fac desenul şi-l transpun apoi în ţesătură. În ultima vreme nu se mai caută motive florale, ci mai mult figuri geometrice sau motive vegetale, avimorfe, mar rar zoomorfe, tratate cât mai naturalist.“

Ţesutul ca mijloc de existenţă

Ţesutul unei traverse, iar acestea sunt mult mai solicitate în ultimii ani, nu durează foarte mult, depinde de dimensiunile comandate, dar un covor îl realizează în aproximativ patru luni, asta pentru că Maria Călinoiu, văduvă de 15 ani, îngrijeşte şi de gospodărie: „Eu ţes de când mă ştiu, din asta m-am întreţinut toată viaţa, mai ales atunci când, după ce mi-am pierdut soţul, am rămas şapte ani, până am împlinit vârsta pentru a primi pensie de urmaş, fără niciun venit. Dar am şi gospodărie mare, frumoasă, cu vacă, oi, căpriţe, porc, păsări, grădină. De aceea nu stau în război toată ziua, ci mă îngrijesc şi de treburile casnice; altfel, poate că n-ar dura trei-patru luni un covor din acela mare.“

Maria BOGDAN