reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Să asigurăm condiții optime pentru înființarea culturilor de toamnă

În perioada de toamnă se înfiinţează culturi (rapiţa, orzul, orzoaica, grâul, secara, triticale, plante furajere ș.a.) pe suprafeţe ce depășesc 3 milioane de hectare.

De calitatea asigurată operațiilor de înființare a acestor culturi depind nivelul și calitatea recoltelor și, implicit, câștigul cultivatorilor.

Principalele măsuri ce se au în vedere sunt:

- Alegerea cu mare atenție a plantelor premergătoare, de dorit culturi leguminoase (mazărea, fasolea, borceagul, soia timpurie) sau, oricum, acele culturi care eliberează terenul devreme, în vară, pentru a crea condiții în vederea acumulării în sol a cât mai multă apă și nitrați.

- Efectuarea imediat, după eliberarea terenului, a lucrărilor solului, mai întâi o dezmiriștire sau direct arătura (dacă umiditatea solului permite) cu plugul în agregat cu grapa stelată pentru a realiza o suprafață mărunțită și nivelată.

- Procurarea de sămânță din soiuri (hibrizi) adaptate condițiilor din zona respectivă, numai de la unități autorizate, să fie însoțită de certificat de calitate și să fie tratată.

- Pregătirea minuțioasă a agregatelor de semănat și reglat semănătorile astfel încât să asigure distribuirea cantității de sămânță stabilită pentru densitatea recomandată, să realizeze distanța între rânduri și între plante pe rând și, foarte important, să încorporeze sămânța la aceeași adâncime.

- Este foarte important să se respecte epoca optimă de semănat pentru fiecare cultură, adică să se realizeze numărul de grade termice pozitive până la intrarea în iarnă (450-500°C pentru grâu, 800-900°C pentru rapiță etc.) pentru a parcurge fără pierderi rigorile iernii.

- Mare atenție la pregătirea patului germinativ care să asigure germinarea și răsărirea explozivă și uniformă a tuturor semințelor.

Pentru aceasta se va evita lucrarea cu grapa cu discuri care răscolește solul, cu mari pierderi de apă, pregătirea patului germinativ urmând a se executa cu combinatorul, atent reglat pentru a afâna solul numai pe adâncimea de încorporare a seminței. Dedesubt solul să fie „așezat“, cu posibilități de ascensiune capilară a apei la nivelul seminței, iar deasupra solul să fie afânat pentru a favoriza pătrunderea aerului și a ușura răsărirea tinerelor plante.

Germinarea seminței începe cu absorbția apei care constituie mediul în care au loc reacțiile biochimice și diviziunea celulelor embrionului.

Pătrunderea aerului asigură oxigenul care accelerează procesul de acțiune a enzimelor, transformând substanțele cu moleculă mare în substanțe simple care hrănesc embrionul.

Semințele diferitelor specii de plante au o compoziție chimică diferită. Unele sunt amidonioase, care conțin 68-72% hidrați de carbon (cerealele), altele sunt albuminoase, care conțin 35-40% substanțe proteice (leguminoasele), iar altele sunt oleaginoase, care conțin 46-55% grăsimi (floarea-soarelui, rapița).

În timpul germinației începe activitatea enzimelor:

- amilaza – transformă amidonul în glucoză și maltoză și, mai departe, maltoza este transformată în glucoză și levuloză;

- enzimele proteolitice transformă substanțele proteice în aminoacizi și amoniac;

- lipaza transformă substanțele grase în acizi grași și glicerină.

În urma acestor transformări, în bob se formează un lichid lăptos ce hrănește tinerele plantule.

Din componentele seminței, hidrații de carbon furnizează energia necesară proceselor biochimice, iar substanțele proteice asigură materialul necesar creșterii plantelor.

Celulele embrionului încep diviziunea, embrionul crește, scoate mai întâi radicula care se fixează în sol, scoate apoi tulpinițe care străbat stratul de sol și iese la suprafață. Din acest moment, beneficiind de lumină, începe procesul de fotosinteză prin care se produce hrana necesară creșterii tinerei plante, iar procesul de germinare se încheie.

Pentru ca acest proces să se desfășoare în bune condițiuni este necesar ca toate măsurile întreprinse pentru înființarea culturilor de toamnă să fie de cea mai bună calitate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU