reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

În fine, se lucrează fără sincope la amenajamentele pastorale

Până la 1 noiembrie 2014, toate consiliile locale din România ar fi trebuit să aprobe, iar primăriile să întocmească proiectele de amenajamente pastorale. Termenul de contractare a studiilor a fost decalat la 1 februarie 2015, apoi pentru 4 august, dar în mod sigur şi acesta va fi prorogat şi restabilit, susţin surse ministeriale, pentru 1 martie 2016. Atenţie însă: componenta privind flora poate fi realizată doar în timpul perioadei de vegetaţie, deci studiile ar trebui comandate imediat, pentru ca autorităţile să se încadreze în limitele impuse de lege.

La momentul la care discutăm se lucrează din plin la aceste studii (n.n. – în Prahova, de exemplu, 6 primării au încheiat documentaţia, iar 16 au semnat contractele). Au fost depăşite toate neînţelegerile legate mai ales de faptul că proiectele, în cazul mai multor localităţi din ţară, au fost întocmite de nişte firme private. Abia în 2015 s-a stabilit clar că amenajamentele pastorale pică exclusiv în sarcina unor colective de lucru formate din reprezentanţi ai instituţiilor statului. Pentru a nu se crea mai multe daune, amenajamentele executate anterior rămân valabile dacă sunt aprobate de comitet.

De ce este nevoie de amenajamente pastorale

În primul rând, prin Codul de Bune Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), România este obligată să menţină suprafaţa înregistrată în 2007 (4,9 mil. ha), dar în condiţii stricte de respectare a habitatelor naturale şi de menţinere a florei (3.700 de specii, din care 485 – ameninţate cu dispariţia, 200 – vulnerabile, 23 – declarate monumente ale naturii şi 1.253 – specii rare etc.). În plan intern, legiuitorul vorbeşte, dar la nivelul anului 2013, despre criza economică-financiară a României, care a afectat şi afectează sectorul agricol, iar printre soluţiile de redresare ar fi revitalizarea sectorului de creştere a animalelor, ca beneficiar de bază sau final al pajiştilor. Pentru a avea păşuni şi fâneţe de calitate e nevoie de un regim de întreţinere unic, neapărat reglementat prin acte obligatoriu de respectat de proprietari ori de cei care exploatează pajiştile. De altfel, mii de suprafeţe s-au degradat din cauză că nu au fost întreţinute, nu au fost folosite ca păşuni din cauza diminuării numărului de animale ori au căpătat cu totul alte destinaţii: 26% din suprafaţă a fost invadată de vegetaţie ierboasă nevaloroasă; 9% a fost acoperită cu arbuşti; 11% s-a degradat prin eroziune, aciditate, alcalinitate etc. Pe de altă parte, există şi celălalt aspect, mult mai grav, al complicităţii unor administraţii locale cu diverse persoane, soldate cu închirieri şi concesionări de pajişti pe alte criterii decât cel al deţinerii efectivelor de animale, cu singurul scop de a încasa subvenţiile europene. Aceste aspecte vor fi eliminate treptat. Legea statuează că, de aici înainte, exploatarea pajiştilor se va face numai în baza amenajamentului pastoral; primăriile au obligaţia să întocmească acest studiu, iar concesionarul să aplice toate recomandările din documentaţie. Organismul care va controla dacă acest lucru se întâmplă în realitate este Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „prof. dr. G.K. Constantinescu“ (ANARZ).

Pentru ce suprafeţe se întocmesc studiile

Amenajamentul pastoral este obligatoriu pentru următoarele tipuri de pajişti: aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, municipiilor, administrate de consiliile locale ale acestora; în domeniul public/privat al statului, administrate de Agenţia Domeniilor Statului; în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva; în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, înregistrate în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la data de 1 ianuarie 2007.

Ce cuprinde un amenajament pastoral

Un amenajament pastoral trebuie să cuprindă: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schiţa pajiştii sau planul cadastral; determinarea suprafeţei pajiştii sau a porţiunilor din care se compune pajiştea, cu prezentarea denumirii, suprafeţei, vecinătăţilor şi a hotarelor; descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştii; descrierea solului; descrierea florei; calitatea pajiştii; determinarea parcelelor oprite de la păşunat; perioada de păşunat; capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă; stabilirea căilor de acces; stabilirea surselor şi a locurilor de adăpat; locurile de adăpost pentru animale şi oameni; împărţirea pajiştii pe unităţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii; lucrări anuale pentru întreţinerea şi creşterea fertilităţii solului; lucrări pentru îmbunătăţirea pajiştii etc. Un astfel de studiu va fi reactualizat la fiecare 10 ani. Pentru a uşura munca primăriilor şi a grupurilor de lucru, Institutul de Cercetare - Dezvoltare Pajişti Braşov a elaborat un Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, ce serveşte ca model pentru toate studiile efectuate la nivel de unităţi administrativ – teritoriale.

Cine îl realizează

Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale. Un amenajament va fi realizat de un grup de lucru format din: inginerii de la camerele agricole din cadrul consiliilor judeţene, instituţie care va avea şi rol de integrator (va coordona lucrarea, în sensul a pune lucrurile cap la cap); specialiştii primăriei; specialiştii oficiilor judeţene de pedologie şi cei din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz; direcţiile agricole judeţene, cu rol de verificare a documentaţiei. Specialiştii de la fiecare instituţie au sarcini concrete: camerele agricole realizează descrierea florei, calitatea pajiştii, oficiile pedologice întocmesc studii despre sol, dar în baza setului de analize pedologice şi agrochimice, primăriile pun la dispoziţie hărţile cadastrale şi detalii despre proprietate, iar direcţiile agricole avizează (sau nu) proiectul.

Maria Bogdan