reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Judeţul Timiş. O radiografie din teren

Potenţialul agricol pe care îl are judeţul Timiş este remarcabil datorită suprafeţelor agricole întinse şi solurilor de foarte bună calitate. Condiţiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple şanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariţia şi dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii tradiţionale şi ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii. Una dintre cele mai vechi şi importante activităţi agricole din judeţ, dispunând de condiţii climatice favorabile, este cultivarea cerealelor şi a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie şi de deal a judeţului este practicată cu succes viticultura. Localităţi ca Recaş, Buziaş şi Giarmata sunt nume sonore atât în ţară, cât şi în străinătate în ceea ce priveşte producţia de vin. Producţia de legume în microferme individuale este, de asemenea, o activitate economică de tradiţie în special în localităţile rurale din vecinătatea centrelor urbane. Creşterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă, de tradiţie, a agriculturii timişene, în ultimii ani înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat.

Deşi judeţul Timiş dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole de origine animală şi vegetală, există în domeniu un deosebit potenţial de cooperare economică, susţinut de existenţa în regiune a materiilor prime necesare şi de o piaţă de desfacere remarcabilă.

În urma discuţiilor avute cu prof. univ. dr. ing. Doru Ion Petanec, directorul general al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Timiş, domnia sa ne-a relatat următoarele:

„Pentru grâul şi orzul semănate în toamna anului trecut au fost o iarnă şi o primăvară oarecum atipice pentru zona noastră. Toamna, la semănat, pregătirea patului germinativ s-a făcut în condiţii destul de grele şi în unele zone chiar necorespunzătoare. Se simţea acut, după semănat, lipsa apei în sol. Iarna, cu zăpadă puţină şi temperaturi foarte fluctuante, nu a adus destulă apă în sol, iar răsărirea, iarovizarea şi înfrăţirea nu au fost la nivelul fiziologic optim. Drept urmare, am observat pe zone, fie că au apărut fraţi fertili puţini, fie că aceşti fraţi au apărut şi s-au dezvoltat cu dificultate, iar acum la coacere, la unele soiuri, spicul principal este bun pentru recoltat, iar fraţii au încă spicele destul de verzi astfel încât pot îngreuna recoltatul.“

Sfârşitul lunii aprilie şi luna mai au fost în general perioade (pe zone) caracterizate printr-o pronunţată secetă pedologică. Drept urmare, ploile care au venit înaintea începerii recoltatului nu au mai influenţat suficient de pozitiv umplerea bobului dar, în schimb, au dus la „spălarea“ bobului şi deci la diminuarea unor indici de calitate, influenţând uneori negativ şi masa hectolitrică a boabelor. Cu toate acestea am observat, prin sondaj, că avem producţii bune sau foarte bune la orz şi grâu.

La fermierii profesionişti sunt producţii cuprinse între 3.800-6.000 kg/ha la orz şi de 5.000-8.000 kg/ha la grâu. S-a finalizat recoltatul la rapiţa pentru boabe. Deşi portul tufelor de rapiţă nu era la fel de înalt ca în ultimii doi ani, faptul că plantele au avut ramuri multiple şi cu silicve foarte frumoase, cu multe seminţe a determinat obţinerea unor producţii de 2.100-2.800 kg/ha. La orzoaică, grâu şi rapiţă, pe unele parcele s-a obţinut o medie între 7.000-8.000 kg/ha, iar la orz de 4.500 kg/ha. Aceste cifre nu reprezintă media pe judeţ, ci doar pe unele dintre cele mai bune parcele ale judeţului.

Ploile din luna iunie au avut un rol benefic asupra stării de vegetaţie la porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă şi legume. Aceste culturi agricole în general arată foarte bine, promiţând producţii satisfăcătoare. Floarea-soarelui şi porumbul timpuriu încep să înflorească. Numărul foarte mare de albine din judeţul Timiş aşteaptă culesul de nectar la floare, după ce salcâmul şi teiul au asigurat, pare-se, destulă miere încât să le mulţumească atât pe harnicele albine, dar şi pe destoinicii şi inimoşii apicultori. Soia este la noi în judeţ la începutul înfloritului, iar o secetă severă în această perioadă ar diminua drastic producţia de boabe la hectar. Livezile cu pomi fructiferi, fermele viticole, legumicole şi baza furajeră pentru fermele zootehnice vor asigura cantitatea de fructe, struguri, legume şi furaje scontate de către fermieri. Desigur, nu toate speciile şi soiurile vor asigura o foarte bună producţie, având în vedere îngheţul târziu din primăvară, de 2-3 zile consecutiv. Totuşi, revenim cu ideea, îmbrăţişată de către Ministerul Agriculturii şi de către asociaţiile profesionale ale fermierilor, că trebuie să-şi unească eforturile în asociaţii puternice, viabile, profesioniste, să renască sistemele de udare-desecare, să apară depozite de legume-fructe, fabrici mici şi mijlocii de procesare şi o piaţă a produselor agricole protejată care să aducă venituri satisfăcătoare în primul rând fermierilor, apoi procesatorilor, dar şi comercianţilor.

„Ne bucură nespus că munca deloc uşoară a agricultorilor noştri este de multe ori răsplătită cu producţii bune, dar preţurile uneori ridicol de mici nu aduc veniturile binemeritate. Atât Direcţia Agricolă, cât şi celelalte instituţii agricole, împreună cu Ministerul Agriculturii vor fi mereu alături de fermierii harnici.

Florile câmpului, freamătul holdelor, sunetul plăcut din zootehnie şi murmurul izvorului cu apă curată sunt răsplata fără de plată a agricultorului şi când munca lui este bine preţuită, dar şi când, din păcate, este subapreciată.“

Judeţul Timiş

- Suprafaţa agricolă: 693.034 ha, din care

- Suprafaţa arabilă: 530.808 ha;

- Patrimoniu pomicol: 8.500 ha;

- Patrimoniu viticol: 3.800 ha.

- Culturi agricole în anul 2015

1. Grâu comun: 135.000 ha;
2. Triticale: 2.200 ha;
3. Orz: 5.500 ha;
4. Orzoaică: 20.000 ha;
5. Ovăz: 3.450 ha;
6. Porumb: 175.000 ha;
7. Soia: 1.800 ha;
8. Floarea-soarelui: 46.000 ha;
9. Rapiţă boabe: 10.000 ha; 
10. Sfeclă pentru zahăr: 950 ha.

Clement Lupu