reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Nov 2019

Apicultura - Recomandările unui specialist

Profitând de participarea la seminarul apicol desfăşurat la Hamba, am adresat un set de întrebări domnului dr. Wolfgang RITTER, de la Institutul Chimic şi Veterinar, conducătorul Departamentului pentru Sănătatea Albinelor din Freiburg – Germania şi preşedintele ştiinţific pentru bolile albinelor al APIMONDIEI, la care acesta a răspuns cu amabilitate.

În continuare prezentăm întrebările adresate şi răspunsurile primite:

– Observăm că, în ultimii ani, activitatea apicolă și-a diminuat profitabilitatea, astfel că rezultatele obținute din această activitate sunt mai scăzute. Care considerați că sunt principalele cauze care conduc la această situație?

– Principalele cauze care provoacă scăderea profitabilităţii activităţii apicole sunt:

- încălzirea globală, care schimbă condiţiile de dezvoltare a coloniilor de albine, ducând la mărirea pierderilor parţiale şi totale de populaţii şi astfel reducând potenţialul de culesuri de întreţinere şi producţie;

- folosirea intensivă a pesticidelor, erbicidelor şi, în special, a neonicotinoidelor, care duc la acumularea masivă de toxine în sol şi plante care apoi apar în nectarul şi, în special, în polenul cules de albine care le afectează starea de sănătate, ducând la depopulări parţiale şi chiar totale ale coloniilor de albine;

- extinderea monoculturilor, care micşorează diversitatea ofertelor de plante cu potenţial melifer;

- utilizarea de soiuri şi hibrizi de plante care nu necesită polenizare entomofilă şi astfel acestea nu sunt atractive pentru albine pentru cules de polen şi nectar, precum şi

- utilizarea agriculturii intensive, care secătuieşte potenţialul de susţinere a următoarelor culturi.

– Ce efecte au asupra iernării coloniilor de albine completările în toamnă a rezervelor energetice cu diverse siropuri zaharoase, în principal pe bază de hidrolizat de porumb și/sau zahăr de trestie?

– Completarea rezervelor de hrană energetică a coloniilor de albine ar trebui să se facă cu miere verificată, ca să nu fie purtătoare de germeni ai diferitelor boli, iar numai în caz de necesitate, cu siropuri de zaharuri invertite, excluzând dintre acestea cele pe bază de hidrolizat de porumb şi zahăr de trestie de zahăr, ca părere proprie. La aceste completări ar fi bine ca rezervele de hrană pentru iarnă să conţină cel puţin 30-40% miere şi restul zaharuri.

– Care sunt principalele metode de a scăpa de existența nosemozei din coloniile de albine?

– Aici trebuie precizat că, în actuala etapă, Nosema Apis, caracteristică zonei temperate, este înlocuită din ce în ce mai mult de Nosema Ceranae, caracteristică zonelor cu climă mai caldă care, spre deosebire de Nosema Apis, nu se distinge prin pete de diaree şi acţionează pe perioada întregului sezon apicol activ.

Pentru faptul că reglementările sanitare veterinare interzic folosirea de antibiotice pentru tratarea nosemozei voi indica câteva metode de prevenţie şi ţinere a acesteia sub control, şi anume:

- igiena fagurilor depozitaţi în afara stupilor prin dezinfecţia cu acid acetic (60%) şi/sau îngheţarea acestora (1-2 zile);

- stimularea creşterii de puiet care va înlocui albinele bolnave;

- la familiile bolnave se poate practica aşa-numita roire artificială prin care se înlocuiesc complet fagurii familiei cu alţi noi neinfectaţi şi chiar separarea albinelor bolnave de cele sănătoase şi, în fine,

- elaborarea de către cei în drept de produse antinosema pe bază de extracte din plante ş.a.m.d.

– Ce șanse are gândacul mic de stup, numit și scorobeiul de stup (Aethina Tumida), să infecteze coloniile de albine din România, având în vedere faptul că larvele acestuia, pentru transformare în pupe, își formează galerii în pământ la o adâncime de 20-30 cm unde frigurile de iarnă le distrug, întrerupând astfel anual ciclul de înmulțire?

– Într-adevăr, în actualele condiţii climatice din România, invadarea coloniilor de albine de către gândacul mic de stup este puţin probabilă, dar apicultorii români trebuie să fie vigilenţi şi, în caz de constatare a apariţiei acestuia, să anunţe organele de resort (n.n.: asociaţia apicolă din care face parte, IC-DA – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, DSVSA-ul judeţului din care face parte şi să ia măsuri pentru distrugerea acestuia şi urmărilor atacului provocat.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE