reclama youtube lumeasatuluitv

Bujorul, floarea naţională

Pe modelul altor state din întreaga lume, în urmă cu doi ani s-a născut un proiect prin care se dorea ca şi România să aibă o floare naţională, una îndrăgită de foarte mulţi români. Iniţiativa i-a aparţinut domnului conf. univ. dr. Florin Toma din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, iar floarea propusă a fost bujorul, nu întâmplător, ci ţinând cont de o multitudine de factori pe care îi vom detalia în cele ce urmează. Deşi acest proiect a fost primit cu entuziasm, mai ales că bujorul este o floare îndrăgită de foarte mulţi români, încă nu a fost oficializat un act legislativ prin care să fie declarat floare naţională. Pe acest considerent a fost lansată o petiţie online care necesită 100.000 de semnături, iar la atingerea acestui target va fi posibilă realizarea acestui proiect pe calea cea mai simplă, decret prezidenţial.

De ce bujorul?

Pentru a putea desemna o anumită floare să devină emblema unei ţări este nevoie de o serie de argumente care să confirme iniţiativa. Pentru acest lucru, dl Toma a prezentat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea iniţiativei, o serie de argumente care să susţină această alegere, listă completată în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“ desfăşurată la începutul lunii iunie.

Aşadar, de ce bujorul ar trebui să fie elementul floristic de identificare? În primul rând pentru că pe teritoriul României pot fi admirate 5 specii spontane de bujori, fapt pentru care au fost create şi diferite rezervaţii naturale – prima dintre speciile spontane amintite de dl Toma este Paeonia peregrina Mill, cunoscută şi sub denumirea Paeonia peregrine. var romanica – bujor românesc, denumire care nu mai este acceptată deoarece s-a demonstrat că această specie poate fi întâlnită şi în alte areale din Balcani, apoi Paeonia tenuifolia L., Paeonia teriternata Pall. ex. DC., Paeonia Mascula (L.) Mill., Paeonia officinalis L. subspecia banatica (Rochel) Soó. La aceste specii se adaugă altele 3 cultivate, cu cca 100 de varietăţi şi soiuri: Paeonia officinalis L., Paeonia lactiflora Pall şi Paeonia suffruticosa Andrews; sin. P. arborea Donn.

Bujorul, sub diversele specii, poate fi întâlnit în toate zonele ţării şi a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai îndrăgite flori. Mai mult decât atât, aprecierea bujorului poate fi regăsită şi în tradiţiile, folclorul şi cultura poporului. În anumite zone ale ţării poate fi întâlnit sub denumire de busuioc roşu, palma-maicii-domnului, rujioară sau băbărujă, iar la jumătatea lunii mai are loc „Sărbătoarea bujorului“, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice. Tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale sau costume populare şi, pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (rădăcina de Paeonia Lactiflora). Specia cunoscută sub numele de bujor românesc este asociată în tradiţia şi cultura românească în special cu puterea dragostei, a devotamentului şi a sacrificiului. Pentru aceste motive a fost adoptat de curând ca simbol de către Ministerul Apărării pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor, precum şi pentru a onora eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României. Pe lângă toate aceste considerente care au ca actor principal bujorul, aproximativ 70.000 de persoane au fost botezate cu acest prenume, iar aproximativ 30.000 au numele de familie Bujor.

Toate aceste argumente, la care se adaugă numeroase precizări, sunt susţinute de profesorul Toma de fiecare dată atunci când este întrebat despre acest proiect devenit unul de suflet. Acestui demers i s-au  alăturat, pe parcursul celor doi ani de când a fost lansat,  numeroase persoane din mediul academic şi nu numai. Printre acestea se numără şi doamnele Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine şi Cristina Turnagiu Dragna, cele care sprijină demersul profesorului Toma mai ales în spaţiul online. Tot ele au lansat şi petiţia online amintită la început, cea pe care noi o susţinem şi vă invităm să o semnaţi dacă sunteţi de acord cu argumentele mai sus prezentate.

http://www.petitieonline.com/bujorul_-_floarea_nationala_si_emblema_florala_a_romaniei

Pentru a-şi susţine proiectul, dl Toma a realizat şi o poezie, un dialog printre flori, al cărei final va desemna, şi el, floarea naţională.

Printre flori e zarvă mare
Fiindcă fiecare floare,
Se vrea aleasă cu fală,
Drept floare naţională.

Prima narcisa vorbeşte
Şi mândră, aşa grăieşte:
Eu sunt cea mai potrivită
Cu acest rang să fiu numită.

Sunt atât de parfumată
Şi al meu nume, fete-l poartă
Cresc în voie într-o poiană
Ca o specie spontană.

Mult te lauzi surioară
Zis-a mica lăcrămioară.
Ştii că şi eu-s parfumată
Şi sunt mult mai delicată.

Taci, tu soro, că dau greş,
Zise floarea de măceş.
Doar floarea de colţ şi eu
Putem duce acest rang greu.

Din livadă în răspăr,
Grăieşte floarea de măr:
Nu vă lăsaţi amăgite
Doar eu-s printre favorite.

Din pridvoare, dintr-o dată
Strigă floarea de muşcată:
Sunteţi voi de viţă-aleasă
Dar tot eu-s cea mai frumoasă.

Într-o tufă, în bună pace,
Bujoru-ascultă şi tace
Însă când floarea îi creşte
Tuturor aşa grăieşte:

Sunteţi, cu toate, frumoase
Însă… cam pretenţioase
Acest titlu-i pentru mine
Ştiţi şi voi asta prea bine.

Spune-mi soro, spune-mi tu,
Ce are ăsta şi noi, nu?
Zise mica viorea
Către floarea de lalea.

Aşa ziseră-n poiene,
Florile de sânziene.
Ce ai tu şi noi n-avem?
Să ne spui, acum, noi vrem.

Ce am eu şi voi n-aveţi?
Eu-s floare pentru eroi.
Din iubire am răsărit,
Ştie orice îndrăgostit.

Sunt mult cântat în folclor,
Mamă mi-e cuvântul dor,
Şi orice fată frumoasă,
Pe ie vrea să mă coasă.

Înfloresc în primăvară,
Verde sunt şi peste vară.
Cresc şi-n rezervaţii multe,
De la câmpie la munte.

De la Zău de Câmpie,
La Pleniţa, lângă vie,
Din Munţii Măcinului,
La Comana Giurgiului.

Mulţi oameni numele-mi poartă
Şi sunt legat de a lor soartă
Chiar şi-acele ursitoare
Se folosesc de a mea floare.

Eu nu sunt lăudăros
Dar ştiţi şi voi că-s frumos.
Şi m-au pus ai mei români
În tradiţii din străbuni.

Iar pe Internet, mai nou,
Am făcut aşa ecou…
Că rămân şi eu uimit
De români cât sunt iubit.

Şi deodată înspre seară
Liniştea-ntre flori coboară.
Toate spre bujor priveau
Şi nimic nu mai grăiau.

Însă toate cugetară,
Cum că, pentru a noastră ţară,
Bujorul, fără îndoială,
E floarea naţională.

Loredana Larissa SOFRON

Articole recente - Lumea Satului