cemrom iulie 2018

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (II)

Cultura tomatelor

Cea de-a doua experienţă realizată în cadrul noii sere de la Agronomie, despre care ne-a detaliat conf. univ. dr. Elena Drăghici, este cultura tomatelor pe substraturi nutritive. Această cultură se realizează într-un compartiment de 160 m² dotat ultramodern, beneficiind de încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, micro-aspersie şi lămpi de asimilaţie.

Dacă la ardei atenţia a fost acordată în special culturii pe saltele cu perlit, în cazul roşiilor cercetarea a fost mai amplă, observându-se comportamentul acestora pe trei substraturi nutritive diferite: perlit, vată minerală şi Jiffy. Cultura a fost înfiinţată pe 20 februarie cu răsad de 45 de zile produs în anumite tipuri de ghivece tot în cadrul serelor USAMV, iar evoluţia plantelor a fost diferită în funcţie de substratul nutritiv folosit.

„Pentru această cultură am ales hibrizi timpurii, cu rezistenţă la boli, dăunători şi variaţii mari de temperatură. Polenizarea s-a realizat cu ajutorul bondarilor; este obligatoriu să se realizeze aşa pentru că nu folosim stimularea artificială. De asemenea, încercăm să folosim şi îngrăşăminte ecologice pentru a da un plus de calitate fructelor.

În cazul saltelelor cu perlit am folosit cantităţi de 15 şi 30 de litri; de remarcat este faptul că la tomate volumul nu a influenţat cultura aşa cum s-a întâmplat la ardei, deci poate fi luată în calcul economia de substrat nutritiv. Cultura nu a avut o creştere vegetativă atât de puternică, dar inflorescenţa a apărut mai repede decât la plantele crescute pe celelalte substraturi nutritive. Primele tomate au fost recoltate în jurul datei de 20 aprilie. În ciorchine au fost în medie 6 fructe, iar gramajul unui fruct a fost cuprins între 120-140 de grame.

În cazul culturilor pe substrat Jiffy şi vată minerală, saltelele reţin o cantitate mai mare de soluţie nutritivă, ceea ce îi oferă plantei o creştere vegetativă mai mare în detrimentul fructificării. Aceste două tipuri de culturi merg foarte bine în timpul verii, producţia fiind foarte bună în această perioadă. Primele fructe au fost recoltate în jurul datei de 10 mai, iar masa medie a fost de 120 g“, a punctat dna Drăghici.

Concluziile în urma cercetării culturii de tomate sunt favorabile, fiind considerată una de viitor mai ales pentru că se pot realiza producţii eşalonate, în funcţie de substratul folosit.

Cultura de castraveţi

Una dintre cele mai reuşite culturi din cadrul experienţelor de la Agronomie a fost aceea a castraveţilor pe substrat de perlit. Răsadurile produse au avut în momentul plantării 29 de zile, criteriul de selecţie fiind dat de numărul de frunze bine dezvoltate; dacă răsadul a avut cel puţin 3 astfel de frunze, a fost transportat în compartimentul destinat acestei culturi. Despre această cultură doamna Drăghici a vorbit cu mândrie, semn că scopul cercetării a fost atins: „Înainte de a aduce răsadurile în sala de cultură, saltelele trebuie suprasaturate cu soluţie nutritivă. Apoi se plantează răsadurile, efectuându-se un orificiu în saltea. Am înfiinţat cultura pe 20 februarie şi am ales un hibrid cu fructul lung tocmai pentru că am constatat faptul că poate fi mai bine valorificat în comparaţie cu hibrizii cu fructe tip cornişor, iar primele recoltări le-am efectuat pe 20 martie. Primele fructe au fost recoltate la dimensiuni mai mici, 150-230 g, pentru a-i da voie sistemului radicular să se dezvolte mult mai bine şi să reziste şi în luna iulie, atunci când se înregistrează temperaturi mult mai ridicate faţă de cele înregistrate la startul culturii.

Aşadar, planta trebuie crescută foarte bine pentru că, în cazul castraveţilor, totul ţine de sistemul radicular care este destul de sensibil. La cea de a doua recoltare, fructele au cântărit 300 g, iar, spre finalul ciclului de producţie, au ajuns până la 450 g. Am recoltat de 2 ori pe săptămână pentru că ritmul de creştere a fost foarte alert, planta ajungând să măsoare 2,5 m.“

Salată în sistem NFT

La fel ca şi în cazul celorlalte 3 culturi, compartimentul în care se realizează cercetarea culturii de salată în sistem NFT (Nutrient film tehnology) are o suprafaţă de 160 m² şi este echipat cu echipamente ultramoderne.

În doar 23 de zile salata din sera de la USAMV poate fi consumată. „Răsadurile au fost produse în ghivece cu Jiffi sau perlit într-o perioadă de 25 de zile. Atunci când au fost puse în jgheabul de cultură, răsadurile aveau 3-4 frunze. După ce au fost aşezate, am dat drumul soluţiei nutritive care are o curgere continuă pentru că rădăcinile absorb exact elementele de care au nevoie. Nu necesită îngrijire din punct de vedere tehnologic, trebuie doar să îi asigurăm condiţiile optime de circulaţie a soluţiei nutritive, reglarea sistemului de climatizare: temperatură, umiditatea atmosferică. Am realizat şi fertilizare cu soluţii organice, dar şi fertilizare chimică şi diferenţele s-au văzut. În cazul culturii fertilizate chimic, salata a fost recoltată mai târziu cu 5 zile faţă de cea fertilizată organic. Aşadar, trebuie observat faptul că se poate face economie şi de spaţiu, şi de substanţă nutritivă“, a concluzionat dna Drăghici.

În procesul de dezvoltare a salatei un rol important îl are lumina. Astfel, un alt obiectiv al cercetării din cadrul serelor USAMV este testarea luminii ledurilor asupra creşterii răsadurilor şi a plantelor. Economisirea energiei electrice, devenită un trend, este un alt motiv pentru care s-au încheiat parteneriate cu producători de leduri. Influenţa luminii ledurilor s-a putut observa la fiecare plantă în parte.

Loredana Larissa SOFRON