reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2019

No tillage aduce mulţi bani, dar şi pericole ascunse

În ultimii ani, în agricultura românească se observă o nouă „modă“. Este vorba de tehnologia no tillage sau, mai pe româneşte, „fără arătură“. La fel, şi fermierii din Europa apelează tot mai des la această tehnologie. În România, chiar dacă tot mai mulţi fermieri ar dori sau deja folosesc no tillage, nu toţi cunosc în amănunt această tehnologie, dar mai ales nu sunt conştienţi de pericolele la care ar putea să-şi expună chiar pământul pe care-l lucrează.

O metodă reinventată

Chiar dacă această tehnologie se aplică în România abia acum, ea este cunoscută de zeci de ani, fiind experimentată chiar şi la noi în ţară în anii '70. Dar adevăraţii creatori ai tehnologiei no tillage sunt americanii, după cum ne-a declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole Bucureşti (ASAS), Gheorghe Sin: „Ideea de a lucra în teren nelucrat, fără arătură, a apărut cu mulţi ani în urmă... Trebuie spus că a fost aplicată pentru prima dată în Statele Unite cu scopul de a reduce eroziunea solului. Americanii au vrut pentru început să-şi protejeze solul împotriva eroziunii eoliene, iar apoi împotriva eroziunii produse de apă. Asta, desigur, în funcţie de locurile unde erau amplasate culturile. Astfel, s-au făcut multe cercetări în acest domeniu, cu rezultate bune astfel că, în momentul de faţă, marii fermieri au avut posibilitatea să achiziţioneze maşini adecvate acestui sistem. În fapt, prin no tillage, terenul nu se mai lucrează, ci se seamănă direct. Concret, în faţa brăzdarului este amplasat un disc care mobilizează solul numai pe porţiunea în care este pusă sămânţa“, explică preşedintele ASAS.

Avantajele...

Pe scurt, care ar fi principalele avantaje ale acestui sistem? „După cum spuneam, iniţial, principalul avantaj a fost acela de a proteja solul împotriva eroziunii. În momentul de faţă apare un alt avantaj care este folosit de fermierii noştri, şi anume faptul că se face o importantă economie de combustibil pentru că nu mai este nevoie să arăm terenul, să-l pregătim prin discuiri repetate sau prin alte lucrări superficiale menite să mărunţească solul. Cu ajutorul acestei tehnologii, se intră direct în teren şi se pune sămânţa în sol, de unde, mai departe, în funcţie de condiţiile climatice, cultura răsare şi se obţin producţii bune. Dar, pentru că există şi un „dar“ aici, există nişte restricţii şi trebuie avute în vedere de cei care au început să practice acest sistem“, ne spune Gheorghe Sin.

...şi dezavantajele

Cercetările din ultimii ani au arătat că apar o serie de consecinţe negative mai ales atunci când se repetă mai mulţi ani, pe acelaşi teren, acest sistem „fără arătură“. „Adevărul este că fermierii nu sunt la curent cu toate dezavantajele atunci când aleg modelul de agricultură fără arătură. În primul rând, în unele cazuri îngrăşămintele nu se mai incorporează în sol, ci doar se pun la suprafaţa solului. Iar cercetătorii agricoli au constatat că, dacă acest model se practică pe mai mulţi ani, stratul superficial de sol capătă o acidifiere accentuată. În al doilea rând, consecinţa cu care se confruntă cel mai mult cultivatorii care utilizează de mai mulţi ani acest sistem este legată de boli şi dăunători. Prin arătură, adică prin sistemul clasic, se reducea drastic potenţialul de atac al paraziţilor. În plus, şi în România fermierii care practică no tillage au constatat o înmulţire exagerată a rozătoarelor. Solul, pentru că nu mai este mobilizat, atunci nu mai sunt deranjate aceste rozătoare din culcuşurile lor unde stau bine-mersi cu anii şi se înmulţesc făcând pagube importante. Iar fermierii se plâng că aceste rozătoare sunt foarte greu de combătut... Şi, nu în ultimul rând, un alt dezavantaj este că atunci când nu lucrăm solul şi semănăm direct are loc şi o înmulţire exagerată a buruienilor perene, precum pălămida, şi care sunt destul de păgubitoare“, ne-a declarat preşedintele ASAS.

Când banii vorbesc

Cu toate acestea, de ce acest sistem devine din ce în ce mai popular printre fermieri? „Este vorba strict de bani. Acest sistem se extinde tocmai datorită avantajelor economice. Se reduc cheltuielile, iar tona de produs este cu mult mai ieftină decât în condiţiile în care arăm. Şi vorbim aici de economii serioase de 50% şi chiar mai mult, în funcţie de sol şi de climă.

În concluzie, adoptarea unui nou sistem de lucrare a solului, care este un nou model agricol, implică anumite riscuri pe care trebuie să le avem în vedere. Cu alte cuvinte, fermierii care hotărăsc să treacă la acest sistem trebuie să cunoască riscurile la care se supun pentru că, dacă le cunosc, vor şti cum să reducă aceste riscuri şi chiar să le evite. De aceea recomandăm ca aplicarea sistemului fără arătură să se facă în cadrul unei rotaţii a culturilor, astfel ca semănatul direct în teren nelucrat să nu se facă permanent în fiecare an şi să aibă loc o rotaţie nu numai a culturilor, ci şi a modului de lucrare a terenului“, conchide Gheorghe Sin.

După no tillage vine twin row

Dacă metoda „fără arătură“ pare prea riscantă pentru un neavizat, anul acesta a pătruns pe piaţa românească o altă nouă tehnologie, supranumită twin row sau dublu-rând. „Ca o premieră pe piaţa românească am adus sistemele de însămânţare de tip twin row. Cu ajutorul acestui sistem mărim densitatea boabelor la hectar. Astfel, dacă în sistemul clasic putem planta 60-65.000 boabe/ha, cu acest sistem tip „dublu-rând“ putem începe de la 93.000 de boabe la ha şi putem depăşi uşor 100.000 de boabe. În sistemul convenţional, la o însămânţare de 70 cm se folosesc doar 14% din suprafaţa acelui hectar. Cu ajutorul acestui sistem ajungem până la 44% fără a deranja rădăcinile“, ne-a declarat Alexandru Berghin, reprezentant Great Plains România. „Ca exemplu strict, la 93.000 de boabe distanţa efectivă între plante este de 27 cm, ceea ce oferă rădăcinilor un spaţiu de nutriţie foarte bine controlat, iar plantele pot creşte cât vor. O semănătoare tip dublu rând, pe 12 rânduri, poate să coste destul de mult, între 42.000 şi 52.000 de euro. Dar trebuie să subliniez faptul că noi, ca şi companie, în colaborare cu fermierul, putem să adaptăm utilajul strict la nevoile acestuia, la tehnologia aplicată în acea fermă. Şi trebuie spus că noi oferim şi utilaje pentru metoda „fără arătură“, aflată acum în România abia la început. Şi pentru că ne adaptăm din mers la nevoile fermierilor, la noi cel interesat nu poate veni să cumpere din stoc ceva ce nu i se potriveşte, dar într-un interval destul de scurt de timp – 3 luni – putem să-i construim un sistem care să-l avantajeze pe el, să-i crească productivitatea. Căci, în cele din urmă, vorbim despre bani“, conchide Alexandru Berghin.

Bogdan Panţuru