Ce sunt... puricii?

Deşi sunt consideraţi doar niște insecte dăunătoare, puricii sunt organisme sofisticate a căror evoluţie a avut loc în strânsă legătură cu animalele ce au sânge cald. Omul nu a fost nici el lipsit de „plăcerea“ de a convieţui cu respectiva insectă.

Studiile au arătat că puricii există de peste 60 de milioane de ani. Au fost descrise peste 2.000 de specii, din care 95% parazitează mamiferele și 5% păsările.

Puricii fac parte din ordinul Siphonaptera, insecte lipsite de aripi cu corpul aplatizat latero-lateral de 1,5-4 mm lungime. A treia pereche de picioare este mai dezvoltată, ajutând puricii să execute salturi de până la 35 cm. Aparatul bucal este adaptat pentru înțepat și supt. Puricii adulți se hrănesc cu sânge (hematofagi), femelele sunt mai multe decât masculii și se găsesc pe corpul animalelor, dar și în mediul în care se găsesc acestea.

Puricii sunt insecte cu metamorfoză completă (holometabole), având următoarele stadii evolutive: ou, trei stadii larvare, pupa sau coconul și adulți (mascul și femelă).

Ouăle puricilor se pot vedea cu ochiul liber, au culoare ușor translucidă inițial și apoi devin albe, ca niște perle. Femela depune ouă pe corpul animalelor care apoi cad în mediu și acolo va avea loc evoluția lor. O femelă de purice depune în medie între 300 și 500 de ouă. Ouăle se dezvoltă cel mai bine la 25°C și umiditate relativă de peste 50%.

Larvele sunt albe la eclozare, după care devin ruginii, subțiri (vermifore), apode (lipsite de picioare), acoperite cu peri. Dezvoltarea larvelor se realizează în mediu, evoluția de la L1 la L3 realizându-se în două luni. Larvele se hrănesc cu detritusuri celulare și cu fecalele puricilor adulți, bogate în sânge nedigerat. Excreția de sânge nedigerat de către adulții de purici este foarte importantă pentru dezvoltarea și supraviețuirea larvelor și, astfel, se asigură perpetuarea speciei.

Larva L3 se transformă în pupă care secretă în jurul ei coconul. Acesta este alcătuit dintr-o secreție asemănătoare firului de mătase, fiind forma de rezistență a puricilor. Coconul măsoară 5 mm lungime. Femelele sunt primele care ies din cocon. Ieşirea acestora și atacarea gazdei se face cu ajutorul stimulilor tactili, emanația de dioxid de carbon și curenții de aer produși de gazdă. Puricii nehrăniți trăiesc 20-62 de zile, iar cei care se hrănesc, până la 133 de zile. Cantitatea de sânge ingerată de o femelă de purice este de peste 15 ori mai mare decât greutatea sa. Durata ciclului biologic poate fi de 14 zile la 32°C sau de 140 de zile la 13°C.

Importanța medicală

Puricii pot fi purtători și transmițători de agenți patogeni și au jucat un rol important în istoria omenirii prin bolile transmise la om. Puricele șobolanului (Xenopsylla cheopis) a fost implicat într-o epidemie de ciumă fără precedent din Evul Mediu. De asemenea, se estimează că în al Doilea Război Mondial puricii au ucis mai mulți oameni decât războiul în sine.

Importanța medicală a infestațiilor cu purici trebuie privită prin:

l efectele directe pe care le au puricii asupra gazdei:

– disconfort, prin prurit și deplasarea puricilor pe corpul animalelor;

– anemia (spoliere de sânge), cu mult mai gravă dacă se asociază și cu paraziți interni (de exemplu, Ancylostoma spp.);

– alergii – acestea apar după hrănirea puricilor cu sânge datorită proteinelor din saliva acestora.

l efectele indirecte prin:

– rolul de vector, unii cu rol zoonotic, la animale și la om, pentru Bartonella spp., Mycoplasma spp. și Rickttesia spp.

– rolul de gazdă intermediară, stadii intermediare ale Dypilidium caninum (vierme lat, panglică), se dezvoltă în larvele și pupa de purice și vor fi transmise la câine, pisică şi om prin ingerarea de purici adulți.

Controlul populațiilor de purici

Pe animal: pentru eliminarea puricilor de pe animale, în special câine și pisică, există multe produse sub diferite forme de prezentare, spot-on sau pour-on (acele produse care se aplică sub formă de picătură pe ceafă sau de-a lungul coloanei vertebrale), zgărzi, soluții pentru îmbăiere, spray-uri sau comprimate. Durata de acțiune a acestor produse poate fi de 1-3 luni. Alegerea produsului insecticid se face în funcție de categoria de animale, de mediul în care trăiește animalul, de bugetul proprietarului de animale și, nu în ultimul rând, de toleranța la anumite produse.

Atenţie! Există produse care nu sunt recomandate pisicilor sau anumitor rase de câini. De aceea se recomandă consultarea medicului veterinar în efectuarea tratamentelor contra puricilor.

În locuințe: nu este suficient să aplicăm tratamente contra puricilor numai pe animal. Așa cum am văzut, doar puricii adulți stau pe animale. Aşadar, trebuie să eliminăm și stadiile intermediare de purici, în primul rând printr-o curățenie mecanică riguroasă a covoarelor, fotoliilor și canapelelor și apoi aplicarea de produse insecticide într-o concentrație de două ori mai mare decât cea recomandată pentru îmbăieri. Aceste acțiuni trebuie repetate la interval de o săptămână, cel puțin trei săptămâni.

În exterior: se tunde iarba, se îndepărtează resturile vegetale și se tund arbuștii la baza solului pentru a evita menținerea umidității necesare dezvoltării stadiilor intermediare de purici. Nu se aplică produse insecticide în mediu pentru că acestea au și efecte nedorite asupra acestuia, imediate sau în timp.

Dr. Lidia CHIŢIMIA DOBLER