reclama youtube lumeasatuluitv

Sistemul naţional antigrindină, pregătit să protejeze 230.000 ha

Foto: romania-actualitati.ro Foto: romania-actualitati.ro

Când va fi total implementat, undeva în orizontul anului 2024, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) va proteja aproximativ 2 milioane de hectare de culturi cu înaltă valoare economică. În prezent, acesta lucrează cu două unităţi de combatere, Prahova şi Iaşi, iar pentru 2015 Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP) dispune de buget pentru funcţionarea sistemului pentru întreaga perioadă de risc. Mai multe informaţii despre SNACP ne-a oferit Florentina Enache, manager public, Compartimentul politici şi strategii din cadrul AASNACP.

– În prezent, ce unităţi de combatere a grindinei funcţionează, cu câte puncte de lansare şi ce suprafaţă protejează, din totalul agricol estimat a fi protejat?

– În sezonul de combatere a căderilor de grindină din perioada mai-octombrie 2015 sunt operaţionale două unităţi care asigură protecţia populaţiei şi a culturilor cu înaltă valoare economică (în special vii şi livezi): Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (UPCCG), cu 8 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 140.000 ha, şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 1 Iaşi, cu 5 puncte de lansare, ce protejează o suprafaţă de 90.000 ha.

– Până la sfârşitul anului 2015, ce alte unităţi/ puncte de lansare vor mai intra în funcţiune şi pentru ce suprafaţă?

– În acest sezon de combatere a căderilor de grindină, în funcţie de alocările bugetare, va intra în funcţiune, în regim de omologare, UCCG Moldova 2 Vrancea, cu 4 puncte de lansare, asigurând protecţia unei suprafeţe de cca 80.000 ha.

– Anul acesta există buget acoperitor pentru a asigura funcţionarea sistemului antigrindină pentru întreaga perioadă cu risc de fenomene meteo extreme (grindină, furtuni etc.)?

– AASNACP a fost înfiinţată prin HG nr. 1186/2014 şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă. Bugetul alocat pentru intervenţiile active în atmosferă asigura funcţionarea UPCCG Prahova (8 PL) şi a UCCG Moldova 1 Iaşi (5 PL), pentru perioada mai-octombrie 2015.

– Guvernul a alocat pentru acest an 6,64 milioane de lei pentru finanţarea etapei a 16-a din programul de realizare a SNACP. Ce obiective se vor realiza în această etapă?

– În baza prevederilor HG nr. 327/2015 privind aprobarea obiectivelor etapei a XVI-a 2015 pe perioada 2010-2024, se asigură finanţarea următoarelor obiective:

• proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru „Dezvoltarea capabilităţii combaterii căderilor de grindină şi extinderea domeniilor de activitate pentru intervenţii active în atmosferă şi aplicaţii în agricultură a Centrului Zonal de Coordonare MOLDOVA şi a UCCG Moldova 1 Iaşi, cu grupurile de combatere din structură“;

• proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru UCCG Moldova 2 Vrancea;

• studii, proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Centrul Zonal de Coordonare TRANSILVANIA – Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureş;

• proiecte tehnice şi execuţie lucrări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş;

• studiu de fezabilitate „Dezvoltarea capabilităţii de combatere a căderilor de grindină a UPCCG Prahova prin realizarea Punctului de lansare Tisău“, proiecte tehnice, execuţie lucrări şi achiziţie echipamente pentru UPCCG Prahova.

– Faţă de programul stabilit prin L173/2008 privind intervenţiile în atmosferă, normele metodologice de aplicare şi HG 256/2010 pentru realizarea SNACP, în ce punct ne aflăm, ca procent de realizare din întregul program (estimare în procente)?

– SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operaţională prevăzută prin legislaţia în vigoare a fi realizată până în 2024. Unităţile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova, Iaşi se află în diferite faze de omologare, iar cea din Vrancea va intra de anul acesta în procedura de omologare. Alte patru unităţi de combatere a căderilor de grindină, respectiv UCCG Mureş şi Timiş (cu termen de execuţie 2017), se află în diferite etape de realizare (studii şi proiecte tehnice), iar UCCG Oltenia şi Maramureş au termen de execuţie 2019. Fiind vorba despre finanţare exclusiv publică, în ultimii ani implementarea SNACP a avansat destul de lent, fiind totuşi respectat graficul de execuţie şi de exploatare. Până în 2024 urmează a fi realizate şi 2 unităţi de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor în regiunile Muntenia şi Moldova.

– Unităţile de creştere a precipitaţiilor din Muntenia şi Moldova, aşa cum sunt descrise în lege, funcţionează tehnic separat de sistemul antigrindină (ca procedee tehnice)?

– SNACP este organizat ca un sistem coerent care integrează tehnologiile de intervenţii active în atmosferă utilizate la nivel naţional, indiferent că e vorba de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sau de combaterea căderilor de grindină. Aceste tehnologii de combatere a căderilor de grindină şi, respectiv, de creştere şi uniformizare a precipitaţiilor sunt operaţionale pe baza unui sistem integrat de furnizare şi transmitere a informaţiilor specializate.

– La sfârşitul aplicării programului naţional, estimat pentru 2024 (3 centre zonale de coordonare, 7 unităţi de combatere a grindinei, 2 unităţi de creştere a precipitaţiilor şi grupuri de combatere independente), ce suprafaţă din teritoriul agricol al României va beneficia de acest sistem?

– Concepţia de sistem a SNACP este elaborată de Proiectantul General al acestuia; în principiu, la finalizarea lui, sistemul va acoperi toate zonele în care se găsesc culturi cu valoare economică ridicată sau care prezintă interes strategic. Din experienţa de până acum şi din datele pe care le deţinem, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitatea maximă de operare, poate asigura protecţia a cca 250.000 ha. Suprafaţa totală protejată prin SNACP împotriva căderilor de grindină va ajunge, cel mai probabil, la cca 2 milioane de ha de culturi agricole cu înaltă valoare economică. Amplasarea punctelor de lansare se stabileşte de către proiectant, în funcţie de caracteristicile climatice ale zonei şi de tipul de culturi ce necesită protecţie, identificate pe măsură ce se fac studiile de fezabilitate ale unităţilor prevăzute a fi realizate. Facem precizarea că SNACP este important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că el protejează atât comunităţile locale, cât şi bunurile publice şi private din zonele de intervenţie. 

Interviu realizat de Maria Bogdan