reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Apr 2019

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (I)

Evoluţia agriculturii şi a industriei alimentare depinde, în mare măsură, de interesul acordat cercetărilor ştiinţifice fără de care nu am putea vorbi despre un progres real. Adesea blamată după căderea regimului comunist, cercetarea în agricultură încă produce vâlvă, dar nu neapărat una laudativă, şi asta mai ales din cauza lipsei fondurilor. Cu toate acestea, în cadrul universităţilor de stat interesul nu s-a pierdut, ba mai mult, eforturile depuse pentru ca viitorii agricultori ai ţării să fie în ton cu tendinţele vremii sunt demne de apreciat. Un astfel de proiect, ancorat în prezent şi cu reale punţi întinse în viitor, este cercetarea culturilor pe substraturi nutritive, posibilă de anul trecut şi la Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare – Hortinvest.

Seră-bloc de cercetare automatizată

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. În prezent are şapte facultăţi, dar şi un centru de cercetare conform standardelor europene, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului a fost de 51.580.432 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 42.000.000 lei, iar demararea lui a vizat crearea unei infrastructuri de cercetare prin construcţia şi dotarea la standarde europene a clădirii Centrului de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare şi a unei sere de cercetare.

Aflată în cel de-al doilea an de funcţionare, noua seră din campusul USAMV poate fi considerată una de ultimă generaţie. Are suprafaţa totală de 2.752 m², înălţimea la jgheab de 5,3 m, iar la coamă de 6,2 m şi este divizată în 18 compartimente cu mărimi cuprinse între 32 m² şi 160 m² ce beneficiază de sisteme automatizate.

De asemenea, sera are o staţie meteorologică amplasată pe coamă care înregistrează absolut toţi factorii, pornind de la radiaţiile solare, precipitaţii sau direcţia vântului.

Tehnologia de ultimă oră impune şi o monitorizare permanentă, mai ales pentru că fiecare compartiment are câte un senzor de temperatură şi umiditate cu ajutorul căruia se reglează toţi parametrii: trapele de aerisire; ceaţa care scade temperatura şi umiditatea; perdelele orizontale şi verticale care opresc radiaţiile solare să intre în interiorul compartimentului sau irigaţiile.

Cultura ardeiului

Probabil v-a fost stârnită curiozitatea şi vreţi să cunoaşteţi mai multe detalii despre activitatea din cadrul noii sere de la Agronomie, aşa că vă propun să descoperiţi detalii despre specificul fiecărei culturi experimentale – ardei, tomate, castraveţi şi salată –, noutăţi prezentate de către conf. univ. dr. Elena Drăghici.

„Implicăm studenţii în cercetare, nu avem încotro, trebuie să devină foarte buni profesionişti! Ei participă şi la realizarea acestor tipuri de culturi pe substraturi nutritive. De ce astfel de culturi? Pentru că se practică în mai multe ţări, iar producţiile sunt mult mai rapide, controlul asupra nevoilor plantelor este mult mai bun, iar calitatea recoltelor este mai bogată. Punem accent şi pe sănătate pentru că, dacă plantei îi oferi exact ceea ce are nevoie, atunci calitatea fructului este foarte bună“, susţine dna Drăghici.

Într-unul dintre cele 18 compartimente ale serei, ardeiul este vedeta. Beneficiind de o suprafaţă de 160 m² şi de dotările ultramoderne – încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, microaspersie, lămpi de asimilaţie – acest tip de cultură este deja la a doua experienţă în cadrul noii sere, iar rezultatele par a fi mulţumitoare pentru specialiştii de la USAMV.

„Într-un volum limitat, fie grodan, vată minerală, nucă de cocos sau perlit, plantele de ardei pot evolua mult mai bine comparativ cu cele crescute pe sol. Am ales hibrizi specifici pentru spaţiile protejate, iar cultura a fost înfiinţată pe 15 martie. În cazul acestei culturi am folosit saltele de perlit cu granulaţie diferită. Am folosit şi volume diferite de perlit, 15 şi 30 de litri, tocmai pentru a putea face o comparaţie a eficacităţii substratului. S-a dovedit că pentru ardei volumul de 30 litri e mult mai favorabil. Am plantat răsadurile, apoi am aplicat diferite reţete de fertilizare: pH-ul a rămas constant - 5,5, însă concentraţia de elemente folosită a variat în funcţie de fenofază, de exemplu la plantare a fost de 1,5. Planta a evoluat bine, am folosit îngrăşăminte organice, dar şi fertilizanţi ecologici pentru că avem şi diverse colaborări cu producători din domeniu, iar primii ardei au fost recoltaţi în data de 5-6 mai“, a detaliat conf. univ. dr. Drăghici.

Concluziile experienţei culturii de ardei pe substrat sunt îmbucurătoare: timpurietate bună şi producţii ridicate – în jur de 40 de fructe, iar masa medie a unui fruct a fost cuprinsă între 60-100 g/fruct.

Culturi pe substraturi nutritive

Sistemele de cultură fără sol sau hidroponice sunt de mare interes atât pentru cercetători, cât şi pentru cei care le practică în scopul realizării produselor destinate consumului şi reprezintă unul dintre noile curente din horticultură. Ce înseamnă, de fapt, o cultură hidroponică? Presupune creşterea plantelor cu rădăcinile în apă, nu în pământ, însă nu este vorba de apă simplă, ci de o soluţie nutritivă realizată prin diluarea în apă a unor fertilizatori, în funcţie de nevoile plantei.

Culturile fără sol sunt utilizate în sere sau în solarii, iar interesul crescut, spun specialiştii USAMV, pentru aplicarea acestei noi tehnologii este dat de o serie de beneficii:

– productivitate mai mare în comparaţie cu sistemele tradiţionale – în sere monocultura intensivă poate duce la o contaminare a solului cu agenţi patogeni;

– calitatea superioară a produselor agricole obţinute;

– tehnologie uşoară de producţie: susţinerea plantelor la înălţime facilitează executarea lucrărilor de întreţinere şi de recoltare;

– producţie cu randament crescut;

– se fac economii substanţiale la consumul de apă (cu 90% mai puţină apă faţă de culturile pe sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite.

– condiţii maxime de igienă.

(Va urma)

Loredana Larissa SOFRON