reclama youtube lumeasatuluitv

Goji, arbustul cu „diamante roşii“

În jurul arbustului cu „diamante roşii“ s-au ţesut de-a lungul secolelor multe legende. Despre fructele sale s-a scris pentru prima oară în timpul dinastiei împăratului Taizhong, iar renumele lor, acela de „diamante roşii“, este confirmat şi de ştiinţă. Foarte bogate în antioxidanţi, aceste fructe reprezintă un izvor de sănătate, cu multe beneficii pentru organism. De aici şi cultivarea sa în tot mai multe regiuni ale Terrei. Şi în România a stârnit interes, iar afacerile în centrul cărora se află goji sunt în expansiune. Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să afle secrete din tehnologia de cultură a acestui arbust am apelat la pionierul culturii goji în ţara noastră. Marin Constantin deţine în Crevedia o pepinieră în care a aclimatizat tot felul de specii exotice.

Plantare şi întreţinere

Deşi considerată o cultură exotică, goji este un arbust rezistent şi nepretenţios, care se cultivă relativ uşor şi care s-a adaptat foarte bine climei din ţara noastră. În primii doi ani goji rezistă la temperaturi scăzute de -23 grade Celsius şi până la -30 grade Celsius după aceea, iar maximele suportate sunt până la +38 - 40 grade Celsius. Preferă zonele cu grad total de expunere solară şi o umiditate moderată a solului. O cerinţă specială este aceea că nu agreează solurile acide. Pregătirile pentru înfiinţarea unei plantaţii de goji încep din toamnă, atunci când terenul se ară şi se frezează. Odată cu aceste două operaţiuni se poate încorpora în sol şi gunoi de grajd. Plantările se fac cel mai bine toamna pentru că pământul are foarte multă apă şi nu este nevoie de irigare. Dacă se plantează toamna, atunci sunt recomandaţi butaşii de 40 cm pentru că sunt mai rezistenţi. Butaşii de goji de 20 cm se pot planta şi primăvara, dar atunci este necesară irigarea. Distanţa de plantare este de 1,5x2 m. După plantare, aceştia trebuie susţinuţi fie individual pe araci, fie pe şpalier. În plantaţiile de goji sunt două tratamente extrem de importante. Primul se face primăvara înainte de înfrunzirea arbuştilor şi presupune „îmbăierea“ cu zeamă bordeleză (sulfat de cupru cu var). A doua lucrare importantă presupune ca după această îmbăiere, la 3-4 zile, arbuştii să fie daţi cu ulei horticol. Acesta are rolul de a proteja scoarţa de dăunători, în special. Pentru prevenţia atacului dăunătorilor, mai ales al afidelor, se fac stropiri cu insecticid şi fungicid din 21 în 21 de zile. Dacă apar semne ale unui atac al afidelor se aplică un tratament cu insecticid, care se repetă la un interval de 5-7 zile. La intrarea în iarnă, arbuştii trebuie pregătiţi de hibernare, iar procedura este identică cu cea din primăvară. Se fac „îmbăieri“ cu zeamă bordeleză, iar la 3-4 zile de la această operaţiune se dă cu ulei horticol. Ocazional se fac lucrări de curăţire a terenului de vegetaţia spontană.

Tăierile sunt extrem de importante

O lucrare esenţială în plantaţia de goji este tunderea coroanei arbuştilor. Este important ca aceştia să aibă o formă şi structură de baldachin, cu mai multe etaje, astfel încât soarele şi vântul să pătrundă printre acestea, iar randamentul să fie crescut. Coroana de aproximativ 2,5 x 2 m trebuie să aibă o viteză de creştere medie de 0,5 m / an la maturitate. De regulă, tunderea coroanei se face iarna sau primăvara devreme, când planta este în hibernare. Se pot face tăieri şi vara pentru realizarea unei forme optime a arbustului. Înălţimea ideală a unui arbust de goji este de 1,5-2 m, de aceea ramurile care depăşesc această înălţime vor fi tăiate. Este important ca între coroană şi sol să existe un gol de 35-40 cm, de aceea se îndepărtează frunzele, lăstarii şi rămurelele. În primul an, tulpina principală trebuie să aibă între 50-60 cm, să fie dreaptă, curată, fără niciun alt copil lateral. Când aceasta ajunge la 60-90 cm trebuie tăiat vârful pentru a putea stimula creşterea laterală a ramurilor. Nu trebuie încurajată ramificarea prin mai mult de 4-5 lăstari. Lăstarul mai frumos, mai drept, gros şi sănătos îl vom lăsa să crească ca tulpină principală pentru anul următor.

Rodeşte din primul an

Producţia unei plantaţii de goji este influenţată de mai mulţi factori - selecţia soiului, modul de îngrijire a plantelor, fertilizarea solului şi climă. Cel mai bun randament se obţine în solurile bine drenate, dar cu umiditatea suficientă. Arbustul goji începe să înflorească cel mai devreme în mai şi rodeşte, în funcţie de soi, din iunie până în noiembrie. Fructele se culeg de regulă când au culoarea galben-portocaliu. Prezintă în acelaşi timp boboci, flori, fructe verzi şi fructe coapte. Fructificarea la plantele obţinute din butaşi apare din primul an, însă vorbim de câteva sute de grame. Începând cu anul al doilea se poate obţine de la un arbust un kilogram de fructe. Randamentul plantaţiei de goji este de 2. 250 kg fructe uscate/hectar la arbuşti de 3 ani şi de 4.050 kg fructe uscate/hectar la arbuşti de 5 ani. Sunt cazuri în care producţia de goji poate ajunge şi la 6.000 kg fructe uscate/ hectar la arbuşti de 5 ani. Din 4,37 kg de fructe proas­pete se poate obţine un kg de fructe uscate.

• Deşi preţul fructelor de goji este destul de ridicat, pe piaţa internă există o cerere foarte mare. Preţurile pentru kilogramul de fructe uscate pornesc de la 40 de lei şi ajung la 70 de lei. De la 1.800 de arbuşti se poate obţine o tonă şi jumătate de fructe uscate

• Pentru a fi rentabilă această afacere se poate înfiinţa pentru început o jumătate de hectar. Preţul unui butaş de 20 cm este de 6 lei, iar cei de 40 cm sunt valorificaţi la 14. Dacă vorbim despre un volum mare de butaşi cumpăraţi, preţurile scad. Pentru înfiinţarea unui hectar sunt necesari 3.350 de butaşi. Speciile care se pretează pentru cultivarea în ţara noastră sunt Lycium Barbarum şi Lycium chinense. Recoltarea se face manual.

Laura ZMARANDA