Articole revista 16 Iunie 2015, 11:05

Rețeta unei producții de 47 litri de lapte

Scris de

La îndemnul Grupului de Acţiune Locală Dealurile Târnavelor am mers să cunosc un fermier în satul Boiu, comuna Albești, judeţul Mureș. Din Sighișoara ne-am abătut vreo 10 km pentru a face cunoștinţă cu Sebastian Aldea, un crescător de vaci care a ameliorat Bălţata Românească cu genetică americană de top.

Material genetic american

Am fost poftită să vizitez mai întâi boxele vițeilor abia fătați, apoi tăurașii tineri, pentru ca mai apoi să discutăm despre performanța productivă în prezența senioarelor fermei.

Cu o specializare în electrotehnică și ASE-ul terminat la București, Sebastian Aldea a revenit în 2005 pe plaiurile natale pentru că a văzut aici oportunitatea de a investi în agricultură și zootehnie. În 2005 a preluat un lot de animale de la tatăl său și a început să construiască o fermă bazată pe un management nou și genetică performantă. Așa cum se spune în industria construcțiilor de mașini, s-a folosit un șasiu românesc pe care s-a montat o carcasă americană. „Pe un lot de Bălțată Românească și câțiva metiși de Red Holstein am venit cu o genetică nouă, din Statele Unite, Franța, Germania plus un management cu obiective clare. De atunci am tot mărit numărul de animale din propriul efectiv, ajungând astăzi la 113 animale, dintre care mulgem 50, celelalte fiind în diverse stadii de dezvoltare de la viței până la juninci gestante“, își începe fermierul povestea. Apropiindu-ne de grajdul vacilor în pregătire de fătare, fermierul a simțit nevoia să facă prezentările. „Ea este Lugojana, Moașcăna, Oacheșa, Majoreta și Georgiana. La noi fiecare animal primește un nume la naștere“, explică fermierul. Și alegerea numelui are o poveste în spate. Spre exemplu, numele Majoreta vine de la bunica tatălui. „În catalogul de tauri al unei companii americane, când am văzut taurul cu care am însămânțat vaca am văzut că pe bunica taurului o chema Majoreta. Așa am hotărât ca vițelului pe care l-a fătat să-i punem numele Majoreta. Arăta și foarte bine juninca, așa că i s-a potrivit“, adaugă Sebastian Aldea.

Producții... „de speriat“

Pasiunea, dar și materialul genetic „de revistă“ au dus la producții „de speriat“. „Astăzi avem o producție medie de 22 litri/cap de animal. Însă recordul fermei l-a realizat Zeița, campioana noastră care a dat 47 litri de lapte și aproape că ne-a speriat. Noi vrem să facem o ameliorare genetică, dar vrem să o facem controlat. Vrem ca Bălțata Românească să ajungă la o producție de 35-40 litri de lapte, dar să-și păstreze caracterele de sănătate. Un animal care dă 15.000 – 20.000 de litri de lapte nu poate trăi mai mult de 3-4 lactații, iar eu îmi doresc animale cu 5-6 lactații“, explică proprietarul fermei.

Pentru că am surprins momentul în care cisterna procesatorului era cuplată la tancul de răcire nu am rezistat tentației de a întreba care este producția livrată și dacă prețul este mulțumitor. „De la cele 40-50 de vaci pe care le mulgem obținem cam 850-900 litri de lapte pe zi, din care o mică parte merge și spre consumul vițeilor. În ceea ce privește prețul, acesta este unul de piață. Ar putea fi mai mare, dar sunt diferite lucruri care influențează piața laptelui, cum ar fi dispariția cotelor de lapte. Acestea au creat o pre­siune pe piață ce a generat scăderea prețului. Ceea ce nu mi se pare corect pentru că, în opinia mea, a producătorului, eu produc lapte la aceleași costuri. Nimeni nu a venit să-mi scadă prețul la costuri și atunci de ce ar trebui să scadă la lapte?“, se întreabă cu năduf și pe bună dreptate fermierul.

Deși face parte dintr-o asociație locală a crescătorilor de vaci cu 50 de membri și 350 de animale, ideea investiției într-o unitate de procesare este doar un vis în care nu pot investi din prețul actual al laptelui. „Este destul de greu să faci o asemenea investiție, deocamdată prefer să investesc în fermă, să ajung să produc 2.000 de litri pe zi, pentru că aș putea discuta altfel cu procesatorii. Pentru moment nu avem bani să investim și în producție, și în procesare“, argumentează Aldea.

Rețete de furajare personalizate

În ecuația performanței productive intră obligatoriu, în plus față de calitatea materialului genetic, și furajarea. „Avem o colaborare cu un medic nutriționist și avem rețete pentru fiecare categorie de animal în parte. Încercăm să facem lotizări pe cel puțin două categorii. O rețetă este strict pentru vaca de lapte și o rețetă este pentru viței, tineret și vacile pregătite de fătare“, spune Sebastian Aldea. Pentru ca rațiile să fie perfect echilibrate și asigurate pe tot parcursul anului fermierul lucrează 120 ha, dintre care 60 ha de pășune și tot atâta teren arabil folosit strict pentru obținerea furajelor. „Avem 20 ha de lucernă, foarte importantă pentru vaca cu lapte, 25-30 ha de porumb siloz și 10-12 ha cu grâu, triticale. Mai sunt unele furaje pe care le cumpărăm, cum sunt șroturile proteice, de soia, de rapiță, premixurile, pentru că se fac mai greu și nu avem în zonă o fabrică de procesare a soiei, de exemplu.

Ca și componență, la vaca cu lapte rația pe o zi cuprinde: 15-20 kg siloz, 7-8 kg fân de lucernă, 2-3 kg de fân, 3 kg de porumb, 3 kg de grâu, 2 kg de șroturi proteice și 5 kg borhot de bere. O vacă mănâncă zilnic între 45 și 50 kg de furaje, iar producțiile diferă în funcțiile de curba de lactație, dacă animalul se află în primele 100 de zile de lactație sau după“, ne lămurește Aldea.

Totul merge acum „ca pe roate“ și în ceea ce privește munca câmpului pentru că de curând ferma a fost dotată cu noi utilaje achiziționate din fonduri europene. După câteva încercări de depunere a proiectelor la nivel național soldate cu eșec, Sebastian Aldea a reușit, în final, să ajungă la mult râvnitele fonduri europene prin Grupul de Acțiune Locală Dealurile Târnavelor. Prin Măsura 313 – proiectul său – Modernizarea și retehnologizarea fermei de vaci a obținut banii necesari pentru a cumpăra un tractor cu încărcător frontal, o freză, 2 semănători, una pentru prășitoare și alta pentru păioase, o presă și o greblă despre care spune că „au sosit, am început să lucrăm cu o parte dintre ele și sunt foarte mulțumit de productivitate, de consumuri, de modul de lucru și de rezultatele muncii cu ele“.

Patricia Alexandra POP


Vizualizari 15297
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti