Articole revista 16 Iunie 2015, 10:45

Pajişti temporare semănate în teren arabil

Scris de

Pajiştile temporare semănate în teren arabil îşi găsesc o largă aplicare practică, prin amplasarea lor pe terenurile afectate marilor complexe de creştere a bovinelor.

Datorită distanţei mici faţă de centrul gospodăresc, ele permit o utilizare multiplă. Astfel, pot fi păşunate de animale sau folosite prin cosire şi furajare la iesle, sub formă de masă verde, siloz, semisiloz sau fân. Importanţa lor rezidă în productivitatea ridicată, calitatea furajului, economicitatea şi posibilitatea de eşalonare corespunzătoare producţiei de fitomasă.

Materialul de semănat

La înfiinţarea pajiştilor temporare în teren arabil se folosesc graminee perene în cultură pură sau amestecuri de graminee şi leguminoase perene. Ţinând seama de durata de folosire mai scurtă (3-5 ani) şi de terenurile de obicei profunde şi fertile, la înfiinţarea pajiştilor temporare în teren arabil se folosesc numai specii intensive, cu ritm rapid sau mijlociu de dezvoltare şi cu otrăvire bună, cultivate în amestecuri simple de graminee şi leguminoase sau în culturi pure, aşa cum am arătat în paragraful referitor la alcătuirea materialului de semănat la înfiinţarea pajiştilor temporare.

În cazul pajiştilor semănate în teren arabil, raportul dintre graminee şi leguminoase depinde de modul de folosire. Dacă pajiştea se foloseşte prin păşunat, ponderea leguminoaselor nu trebuie să depăşească 40% din amestec. În cazul folosirii amestecurilor prin cosire, leguminoasele pot deţine 50-70% din amestec, ponderea lor fiind în funcţie de producţia de proteină pe care dorim s-o obţinem.

Ca specii valoroase pentru înfiinţarea pajiştilor temporare în teren arabil se pot recomanda: Dactylis glomerata, Phleum pratense, Lolium multiflorum, Festuca pratensis, Trifolium pratense, Trifolium repens, Medicago sativa, etc., iar cu folosire limitată: Bromus inermis, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia etc.

Planta premergătoare

Pajiştile temporare în arabil pot urma după toate culturile agricole care lasă terenul curat de buruieni, în primul rând plantele prăşitoare ca porumbul pentru boabe sau siloz, cartoful, sfecla de zahăr şi furajeră etc., cu condiţia să nu fie recoltate prea târziu în toamnă. Uneori, pajiştile temporare în teren arabil se seamănă şi după culturi de cereale păioase.

Fertilizare şi amendare

Spre deosebire de pajiştile temporare înfiinţate în locul unor pajişti permanente degradate, deci pe terenuri de regulă bogate în substanţă organică, în cazul pajiştilor semănate în teren arabil se recomandă folosirea îngrăşămintelor organice. Acest lucru se impune şi din considerente economico-organizatorice, marile complexe de creşterea bovinelor, în perimetrul cărora se amplasează asemenea pajişti, dispunând de cantităţi însemnate de îngrăşăminte organice.

Se recomandă aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd sub arătură, iar, în condiţii de irigare, doza se poate ridica la 40 t/ha. Se pot folosi cu succes şi alte îngrăşăminte organice, precum: urina, gülle, compostul etc., dozele şi modul de aplicare fiind asemănătoare celor din cazul pajiştilor permanente.

Prin folosirea gunoiului de grajd se pot obţine producţii ridicate în primii trei ani, în condiţiile reducerii dozelor de îngrăşăminte minerale.

Dacă fertilizarea de bază se realizează numai cu îngrăşăminte minerale, în cazul amestecurilor de graminee şi leguminoase perene se recomandă aplicarea unor cantităţi de 80-120 kg/ha P2O5 de 50-100 kg/ha K2O şi 60-100 kg/ha N, dozele oscilând în funcţie de fertilitatea terenului şi compoziţia amestecului.

Dacă pajiştea este formată din Dactylis glomerata sau Festuca arundinacea cu Trifolium repens Ladino, se formează 100-120 kg/ha N, în anul I de vegetaţie, aplicat 40-50% la semănat şi restul 2-3 reprize, iar în anul următor 80-90 kg/ha N, administrat primăvara, pe sol îngheţat.

În cazul pajiştilor temporare formate numai din graminee, doza minimă de azot recomandată în condiţii neirigate este de 300 kg/ha, administrată în 3-4 reprize.

Pe solurile acide, înainte de însămânţarea amestecurilor se recomandă aplicarea amendamentelor cu calciu, în doze de 3-5 t/ha. Ca urmare a acestei măsuri, pe un sol brun de pădure mediu podzolit, oligobazic, cu pH KC1 de 4,0-4,3 de la Livada, s-au obţinut producţii de circa 100 q/ha substanţă uscată la un amestec format din 25% Dactylis glomerata şi 75% Medicago sativa, fertilizat cu N150P100.

Irigarea

Este o măsură deosebit de eficientă în vederea folosirii la maximum a potenţialului productiv al speciilor intensive de graminee şi leguminoase perene folosite în cazul pajiştilor temporare semănate în teren arabil.

În general, la pajişti temporare semănate în teren arabil se recomandă o udare de răsărire cu 100-150 mc de apă la hectar pe cernoziomuri şi 500-800 mc la hectar pe soluri brun-roşcate în momentul în care nivelul umidităţii din sol se apropie de jumătatea intervalului activ al umidităţii.

Nu se recomandă norme mai mari de udare, care ar duce fie la formarea crustei după semănat, fie la rărirea leguminoaselor şi slăbirea vivacităţii lor. Udările se vor aplica 5-7 zile de la recoltare, completând, de regulă, necesarul de apă până la următoarea recoltare.

Semănatul, lucrările de întreţinere şi folosire a pajiştilor temporare semănate în teren arabil se execută ca şi în cazul celorlalte pajişti temporare.

Ing. Vasile CIORCAŞ, CLCA Negreşti-Oaş


Vizualizari 6891
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti