reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Cum ajungi să înveţi în Occident

Te-ai gândit ce va face copilul tău când va fi mare? Cum se va descurca în jungla economică, dacă va fi pregătit să facă faţă provocărilor vieţii?... Pe noi şcoala nu ne-a pregătit pentru trecerea de la comunism la capitalismul sălbatic, pentru curbele de sacrificiu, pentru criză şi abundenţa pe credit. Ne-am adaptat din mers, am improvizat, am învăţat mai mult la „şcoala vieţii“ decât pe băncile şcolii cum să ne descurcăm într-un prezent instabil şi cu perspectiva unui viitor imprevizibil. Pentru copiii noştri există o alternativă. Teodora Răducanu, secondary education coordinator la IntegralEdu, explică avantajele studiilor în străinătate şi cum se poate accesa o bursă, într-un interviu acordat KeysFin.

Primul pas, o tabără în Occident

– Dacă vrem să ne trimitem copiii la şcoală în Occident, ce sfaturi ne oferiţi, unde ar trebui să îi trimitem?

– Alegerea şcolii şi a programului de studiu potrivit pentru copil este foarte importantă, motiv pentru care sfatul meu, ca şi consultant educaţional cu experienţă, este ca familiile interesate să înceapă procesul de consultanţă, pregătire şi admitere cu cel puţin un an înainte de începerea studiilor. Este bine de ştiut că unele şcoli încep procesul de admitere cu 2-3 ani înainte de începerea studiilor în şcoala respectivă.

Ţinând cont de profilul şi vârsta copilului, de programul de studiu potrivit, de tipul şcolii, de ţara dorită etc. v-aş recomanda să începeţi din timp pregătirea cu înscrierea copilului într-o tabără educaţională în străinătate. În funcţie de scopul taberei, ne putem orienta către o tabără ce îi va îmbunătăţi nivelul lingvistic, o tabără ce îi va oferi şansa de a studia anumite materii conform curriculei ţării respective sau o tabără ce îl va ajuta să înţeleagă mai bine domeniul în care îşi doreşte să se specializeze (business, medicină, politică, arhitectură etc.).

Criteriile de selecţie

– Cum selectezi şcoala care i se potriveşte cel mai bine? Decizia ne aparţine sau este necesar şi un accept al şcolii respective?

– Alegerea unei şcoli începe cu o bună cunoaştere a profilului copilului şi a nevoilor acestuia, atât din punct de vedere academic cât şi din punct de vedere personal.

În funcţie de tipul şcolii (tip boarding sau tip college), în funcţie de programele educaţionale oferite, în funcţie de specializarea pe care şi-o doreşte la universitate şi în funcţie de abordarea profesorilor, selectăm şcolile care răspund cel mai bine nevoilor copilului.

Dacă ar fi să generalizăm, pentru primirea unei oferte, criteriile de selecţie sunt următoarele: foaia matricolă foarte bună; nivel bun de stăpânire a limbii de studiu, de la intermediar la avansat, în funcţie de vârsta aplicantului şi de programul de studiu pentru care aplică; diplomele curriculare şi extracurriculare (tabere internaţionale, competiţii sportive şi/sau artistice, certificări lingvistice, activităţi de voluntariat, olimpiade etc.); testele şi interviul de admitere. Testele de admitere se susţin la sediul IntegralEdu, reprezentant oficial a peste 100 de licee din străinătate.

Există şcoli selective şi scoli mai puţin selective, mai flexibile în ceea ce priveşte criteriile de admitere, şcoli ce îşi propun să ajute fiecare elev să îşi atingă potenţialul maxim, oricare ar fi acesta. Aceste şcoli sunt recunoscute pentru valoarea adăugată pe care o aduc în educaţia copiilor.

Copiii, monitorizaţi şi evaluaţi periodic

– Care sunt paşii care trebuie să îi fac, când şi cum se plăteşte, cine îl preia pe copil, cine are grijă de el, cine îl monitorizează etc.? De unde am garanţia că se ţine de carte, dincolo de ce îmi spune la telefon?

– Familia primeşte din timp toate informaţiile referitoare la regulile şcolii, la plata taxelor, la drepturile şi obligaţiile elevului, părinţilor, şcolii. De două ori pe trimestru, familia primeşte rapoarte de evaluare din partea fiecărui profesor şi din partea tutorelui academic.

Adesea îi auzim pe părinţi spunând că ştiu mai multe despre activitatea copilului la şcoală de când studiază în străinătate decât ştiau atunci când studia în România.

Învăţare logică şi gândire critică

– Dacă a terminat studiile liceale în Occident, ce urmează după aceasta? Poate să obţină o bursă pentru universitate, există cineva care să-l ajute acolo să îşi urmeze drumul, să îl călăuzească către ceea ce îşi doreşte, către ce este înzestrat? În esenţă, cu ce se alege după ce şi-a făcut studiile în Occident?

– Toţi cei care schimbă sistemul educaţional românesc cu sistemele educaţionale oferite de şcolile din străinătate îşi doresc o altfel de pregătire academică, o altă abordare, o şansă în plus pentru admiterea la universitatea dorită. Pentru a avea o imagine clară asupra beneficiilor studiilor liceale în străinătate, trebuie să discutăm despre pregătirea pe care o oferă liceele din străinătate atât din punct de vedere academic cât şi al dezvoltării personale. Participarea activă la orele de curs, învăţarea logică, gândirea critică, argumentarea, interdisciplinaritatea şi aplicabilitatea cunoştinţelor dobândite în situaţii concrete din viaţa de zi cu zi le formează elevilor competenţele necesare pentru a reuşi în lumea reală.

Datorită pregătirii pe care o oferă liceele din străinătate, şansele absolvenţilor de a fi admişi la o universitate de prestigiu cresc semnificativ. Elevii sunt deja obişnuiţi cu cerinţele profesorilor, cu mediul internaţional de studiu, stăpânesc limba de predare la nivel apropiat de cel nativ şi s-au adaptat deja la medii culturale diferite.

Reprezentanţii universităţilor de top vin la liceele din străinătate să discute personal cu elevii şi să le prezinte programele oferite, iar elevii au, la rândul lor, posibilitatea să viziteze universităţile „targhetate“.

Cât costă un an de studiu

În funcţie de tipul de şcoală ales, de stat sau privată, şi în funcţie de ţara aleasă putem vorbi de următoarele costuri: • în Marea Britanie costul unui an de studiu variază între 13.000 lire şi 44.000 lire; • în Elveţia costul unui an de studiu variază între 69.000 franci elveţieni şi 98.000 franci elveţieni; • în Germania costul unui an de studiu variază între 18.000 euro şi 37.000 euro; • în Austria costul unui an de studiu variază între 38.000 euro şi 64.000 euro; • în Portugalia costul unui an de studiu este de aproximativ 26.000 euro; • în Olanda costul unui an de studiu este de aproximativ 39.000 euro; • în Canada costul unui an de studiu variază între 25.000 dolari canadieni şi 58.000 dolari canadieni; • în SUA costul unui an de studiu variază între 43.300 şi 76.000 de dolari.

Adrian NEGRESCU