Adama 750x100 30 martie
update 30 Mar 2020

Primul liceu apicol, un model în învăţământul de specialitate

În Bucureştiul de azi încă funcţionează primul liceu apicol din Europa. Înfiinţat la iniţiativa profesorului Veceslav Harnaj, preşedintele Academiei Mondiale de Ştiinţe Apicole, Liceul Apicol Băneasa avea în 1971 o singură clasă. Dacă prima generaţie care a absolvit a fost formată din 33 de elevi, anul acesta au absolvit elevii a 7 clase a XII-a. În cele ce urmează vom prezenta începuturile, dar şi prezentul instituţiei care a fost şi rămâne un model printre şcolile cu profil agricol.

Veceslav Harnaj, deschizătorul de drumuri

Considerată de mulţi una dintre cele mai grele perioade ale neamului, comunismul a reprezentat momentul-cheie al dezvoltării apiculturii româneşti. Însă acest moment a depins de o iniţiativă, aceea a lui Veceslav Harnaj. Autorul a peste 160 de lucrări tehnice şi profesor al mai multor unităţi de învăţământ printre care Institutul Politehnic din Bucureşti, Institutul de Construcţii, Academia Tehnică Militară, dar şi din importante capitale europene, a transformat apicultura din România într-o adevărată industrie şi, mai mult, a realizat o asociere între apicultori, de tip privat, în plin comunism. Astfel, în perioada 1957-1983 a fost preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, iar în 1965 a fost ales preşedinte al Federaţiei internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA. Într-o perioadă scurtă, de doar 10 ani, România avea să devină cel mai mare exportator de miere de albine din Europa şi al cincilea producător mondial, iar profesorul Harnaj avea să realizeze un Complex Apicol unic în lume cuprinzând: Combinatul Apicol, Institutul de Cercetare pentru Apicultură şi Liceul Apicol.

În 1971 a fost înfiinţat Liceul Apicol din Bucureşti, o altă noutate pe plan mondial, dar care în anii ‘90 devine Grupul Şcolar Agricol „Veceslav Harnaj“.

Liceul de azi

La înfiinţare liceul avea, prin Ordin de ministru, o singură clasă de apicultură. Aşa cum industria s-a dezvoltat pe plan naţional, la fel s-a extins şi unitatea şcolară. Au fost introduse noi specializări şi tot mai mulţi elevi din întreaga ţară, nu doar din zonele limitrofe Capitalei, alegeau să se specializeze în domeniul apicol. Din acest motiv a fost construit şi un cămin care dispunea de condiţiile necesare pentru a-i găzdui pe elevii veniţi să înveţe şi să-şi croiască un drum în viaţă. Cei care ajungeau pe băncile acestui liceu erau cu adevăraţi interesaţi de performanţele din domeniu. Cum stau lucrurile astăzi aflăm de la doamna director Felicia Stroe. Îşi aminteşte cu drag cum a păşit pragul liceului imediat după încheierea studenţiei, cum a început cariera didactică şi mai ales cum erau elevii acelor vremuri: „Am început cariera ca maistru instructor pentru că nu mai erau ore pentru cadre didactice, profesori sau ingineri, iar eu îmi doream să lucrez cu elevii. Pe atunci nu exista o reticenţă pentru agricultură. Veneau foarte mulţi copii din jurul Bucureştiului să înveţe meserie şi atunci când am intrat în învăţământ liceul era foarte dezvoltat. În anii ’90 elevii, indiferent dacă învăţau la zi sau seral, erau serioşi, aplecaţi către ceea ce aveau să facă, iar acum sunt bine realizaţi în toate domeniile de activitate conexe agriculturii. Cred că atunci când au intrat pe băncile şcolii generaţiile de după '89, care au înţeles fiecare în felul său democraţia, s-au schimbat lucrurile. Copii au avut parte de mai multe condiţii oferite de părinţi, au fost atraşi mai mult spre distracţie, iar perfecţionarea pentru o anumită meserie a ajuns pe locul doi.“

Chiar dacă elevii nu mai sunt ca cei de altădată, performanţele există. Poate şi din acest motiv liceul încă rezistă printre unităţile şcolare bucureştene.

Laboratoare şi practică

În urmă cu 3 ani colegiul a fost introdus într-un program al Primăriei capitalei în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii. Astfel a beneficiat de modificări, inclusiv  extindere şi reabilitarea unor corpuri de clădire. În noua construcţie au fost înfiinţate laboratoarele. „Toate clasele beneficiază de acest laborator. Aici se realizează experimente, există şi un video proiector unde se pot viziona diverse filmuleţe sau cu ajutorul căruia elevii îşi prezintă proiectele pe care trebuie să le pregătească pentru oră“, precizează prof. Mioara Prundeanu.

Există şi o sală de legislaţie rutieră deoarece elevii de la horticultură şi cei de la şcoala profesională au inclusă în programa şcolară câte o oră pe săptămână pentru aceasta. Au mai fost înfiinţate, în acelaşi program, laboratoare de apicultură, horticultură, de protecţia mediului, de veterinară, unele sunt deja dotate cu materialele necesare unei desfăşurări „ca la carte“ a orelor de curs, în altele lucrările şi dotările se apropie de final. Sălile de clasă sunt moderne, cu mobilier nou, iar elevii aşteaptă cu entuziasm şi finalizarea construcţiei unei săli de sport.

Planul de învăţământ pentru liceele cu profil agricol include partea teoretică, laborator tehnologic şi instruire practică. „Teoria se desfăşoară la clasă, partea de cercetare în laboratoare, iar instruirea practică la agenţii economici cu care avem diverse parteneriate. În ceea ce priveşte apicultura, copiii au la dispoziţie Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, dar şi stupina şcolii cu 40 de familii de albine; cei de la horticultură dispun de ferma didactică amplasată în curtea şcolii, dar şi de ore de practică la agenţi economici, în serele de la Căciulaţi sau la Staţiunea de Cercetări Pomicole Băneasa; la specializarea veterinar avem parteneriate cu 5 cabinete unde grupuri de câte 4-5 elevi merg la un cabinet şi învaţă diverse lucruri tocmai pentru a putea profesa în cunoştinţă de cauză“, menţionează doamna director Stroe.

Anul acesta au fost înscrişi 463 de elevi, însă din toamnă, odată cu deschiderea noului an şcolar, se estimează şi o creştere a celor înscrişi deoarece se vor introduce noi calificări: tehnician şi mecanic agricol. Tot din toamnă, noua titulatură va fi Colegiul Tehnologic „Veceslav Harnaj“ tocmai pentru că aria de cuprindere a calificărilor este mai mare.

Şi, totuşi, mai este primul liceu apicol un model aşa cum era în primii ani de funcţionare? „Da, poate fi considerat un liceu model pentru că este utilat şi modernizat cu tot ceea are nevoie un elev să înveţe, mai trebuie ca ei să îşi dorească să înveţe o meserie“, concluzionează doamna director Stroe.

Loredana Larissa Sofron

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului