reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Mistreţii, din sălbăticia pădurilor în ţarcul microfermelor

Blamat pentru distrugerile însemnate pe care le poate provoca în culturile agricole şi pentru agresivitatea de care poate da dovadă în întâlnirea cu omul, în ultima vreme mistreţul nu mai este atât de dispreţuit. În spatele „reabilitării“ sale stau microfermele de creştere a acestor sălbăticiuni. România are puţini fermieri care s-au încumetat să domesticească mistreţi, dar această activitate ar putea cunoaşte o dezvoltare impresionantă susţinută în primul rând de rentabilitatea crescută. Teoria este confirmată şi de interlocutorul nostru, Gheorghe Aniţoaie, un fost grănicer din satul Tabăra, comuna Bivolari din Iaşi, care după pensionare a trecut la statutul de crescător de mistreţi.

Câştigător detaşat în competiţia cu porcul domestic

Microferma din Bivolari a început să se dezvolte începând cu anul 2007, când dl. Aniţoaie a achiziţionat primii mistreţi. Iniţiativa înfiinţării ei i-a aparţinut fiului său Ciprian, care, inspirat de modelul fermelor de creştere a mistreţilor pe care le-a văzut în periplul său prin Europa, şi-a propus să testeze acest tip de afacere în satul său natal. Astăzi, după opt ani de experienţă în creşterea mistreţilor, cei doi afirmă că, în raport cu cheltuielile, rentabilitatea este una foarte bună şi că nu ar mai da mistreţii pe porcii domestici.

Deloc pretenţioşi, se hrănesc cu urzică verde, lucernă, cartofi, sfeclă furajeră şi doar 30% porumb şi grâu. Atât lucerna cât şi urzicile cosite, uscate şi corect depozitate constituie iarna o sursă de hrană foarte bună. În plus sunt rezistenţi la boli, de aceea nu se fac tratamente. Pe timpul verii, cei 40 de mistreţi ai dlui Aniţoaie stau într-un ţarc construit din materiale rezistente care să facă faţă tentativelor de distrugere ale mistreţilor. Deşi sunt animale rezistente la temperaturi scăzute, pe timpul iernii animalele au un padoc acoperit unde se pot refugia.

Cheltuieli minime, profit considerabil

Carnea de vânat a fost dintotdeauna considerată o delicatesă rezervată în special oamenilor cu un anumit nivel de trai. Primul avantaj pe care îl au mistreţii în faţa porcului crescut în gospodării este calitatea superioară a cărnii sale care are doar un procent mic de colesterol. De aceea preţul kilogramului în viu este dublu faţă de cel al porcului. Un mascul mistreţ poate ajunge la o greutate de 300 kg, iar o femelă la 250 kg.

Aflată încă într-un stadiu incipient, microferma din satul Tabără nu a oferit spre vânzare mistreţi adulţi pentru carne, ci doar godaci. Scroafele nasc de două ori pe an, iar într-un an, din fătări, se obţin aproximativ 23 de pui. De altfel, cel mai bun randament într-o crescătorie de mistreți îl dă vânzarea purceilor. Un exemplar de 5 săptămâni se vinde cu prețul de 100-150 de euro. O scroafă gestantă se vinde cu prețul de 500-800 de euro (dacă este un exemplar mare și frumos). Vierii ajung până la 500-1000 de euro (exemplarele cele mai frumoase).

Dl Ciprian Aniţoaie îi sfătuieşte pe cei care vor să înfiinţeze crescătorii de mistreţi să cumpere animalele doar de la persoanele recunoscute ca fiind crescători şi despre care se pot obţine date de la poliţia și primăria comunei localităţii respective. La cumpărarea mistreţilor se face un contract de vânzare-cumpărare în care vor fi trecute numărul de capete cumpărate și adresa corectă a vânzătorului cu numărul de telefon al acestuia. Acest contract trebuie păstrat deoarece justifică provenienţa animalelor și scutește de eventualele probleme în faţa legii. La alegerea mistreţilor trebuie să fiţi foarte atenţi. Dacă veţi cumpăra purcei cu vârsta până în două luni de zile, aceștia vor fi vărgaţi (vărgat maroniu sau vărgat roșcat). Sub nicio formă nu pot fi negri, roșii sau de alte culori. Dungile purceilor sunt garanţia vârstei acestora.

Planurile de extindere a micro­fermei presupun mărirea efectivului de mistreţi la 100 de exemplare. Primul pas spre dezvoltare va fi făcut prin construirea unui ţarc mai mare, amplasat pe trei hectare de teren împrejmuite de salcâm.

Agenţia pentru Protecţia Mediului din Iași, căreia i s-a adresat pentru înfiinţarea microfermei de mistreţi, a precizat că pentru crescătoria de animale sălbatice nu are nevoie de autorizaţie de funcţionare atât timp cât animalele nu sunt luate din fauna naţională și numărul lor nu va depăși 500 de capete. Ordonanţa 81 din 19 august 2004 privind înfiinţarea crescătoriilor de vânat menţionează că activitatea de creștere a animalelor sălbatice trebuie să fie făcută în afara localităţilor. Dacă vorbim de un număr mic de mistreţi (10-15 capete), pot fi crescuţi și în localităţi.

Fermierul din Bivolari a vândut până acum doar godaci, însă, după ce îşi va mări efectivul, va vinde şi mistreţi pentru carne. Acesta spune că, având 50-60 de exemplare, centrele de procesare a cărnii de vânat sunt interesate să preia marfa chiar din fermă. Speră ca, odată ce îşi va dezvolta ferma, să stabilească astfel de parteneriate.

Laura ZMARANDA

Articole înrudite