Lumea satului 750x100

update 20 Oct 2020

Camelia, primul soi românesc de camelină

Planta care „dă aripi avioanelor“ a început în ultimii ani să fie cultivată şi în ţara noastră. Camelina este folosită atât pentru producerea kerosenului, cât şi în industria cosmetică şi de producere a uleiurilor. Interesul pe care l-a stârnit fermierilor a făcut ca această plantă energetică să ajungă şi sub lupa cercetătorilor români. Dr. ing. Ion Toncea şi dr. ing. Christian Gladysz sunt creatorii primului soi românesc de camelină. Munca lor de cercetare a fost recunoscută în 2011 prin omologarea soiului denumit Camelia, ale cărui particularităţi vi le prezentăm în rândurile următoare.

Principalele însuşiri

Soiul Camelia aparţine speciei Camelina sativa L. Crantz subsp. microcarpa Andrz. Este o plantă cu rădăcină pivotantă, tulpină înaltă de 56-71 cm, ramificată şi elastică, cu frunze de 5-8 cm lungime şi în formă de săgeată cu vârf ascuţit şi margini netede. Florile mici au patru petale de culoare galben pal sau galben-verzui. Fructul de tip siliculă este mic, de 6-14 mm lungime şi adesea piriform; sămânţa este oblongă, de culoare galben-cafenie, cu suprafaţa uşor aspră la pipăit şi mică, având masa a 1.000 de boabe de 1,00-1,32 g şi masa hectolitrică de 60,9-68,6 kg/hl. Potenţialul de producţie al soiului românesc de camelină este de peste 3.200 kg/ha seminţe, variabil în funcţie de condiţiile de mediu (climă, sol şi epocă de semănat) şi de agroecosistem (ecologic sau convenţional), în medie între 805 şi 4.156 kg/ha. Seminţele Cameliei sunt bogate în grăsimi (29-49,7%), proteine (18,87-21,97%), celuloză (11,06-15,24%) şi vitamina E (25,83-28,21 mg/100g), iar grăsimile conţin acizi graşi omega 3 (31,50- 53,40%), omega 6 (18,20-21,61%) şi omega 9 (17,40-36,60%), dintre care 1,60-3,59% acid erucic. Puterea calorifică a seminţelor şi a produselor obţinute prin presarea seminţelor la rece este în jur de 26,57 Mj/kg la seminţe, 36,17 Mj/kg la ulei şi de 22,25 Mj/kg la şrot. Soiul Camelia este puţin pretenţios faţă de sol ca aprovizionare cu elemente minerale şi apă, dar sensibilă la îmburuienare, în special cucută şi buruieni perene.

Eficienţa economică

Productivitatea soiului Camelia este afectată, uneori şi cu intensitate slabă, de atacul gărgăriţei seminţelor de camelină (Ceutorrhynchus syrites), de infestarea plantelor cu mană (Peronospora parasitica) şi veştejirea fuzariană (Fusasarium sp.). Camelina se poate cultiva atât toamna târziu, după cereale păioase, sau în anii cu secete prelungite din vară până în toamnă în locul rapiţei, cât şi primăvara foarte timpuriu în cultură principală sau asociată cu diferite specii, precum mazărea, care nu rezistă la cădere. Adâncimea de semănat variază între 1,0 şi 1,5 cm şi, ca atare, are nevoie de un pat germinativ mărunţit şi curat de buruieni şi resturi vegetale. Soiul Camelia realizează, în medie, sporuri de producţie de 6,0% şi de conţinut de ulei de 7,6% faţă de soiul martor LINDO. Domeniile de aplicabilitate sunt agricultura, soiul Camelia fiind recomandat pentru cultivare la sfârşitul lunii octombrie până la mijlocul lunii noiembrie, în zonele agricole cu temperatura medie anuală a aerului mai mare de 9° Celsius şi primăvara timpuriu în zonele de cultură a inului de fibră, cosmetica pentru prepararea de alifii şi industria pentru extragerea de ulei şi producerea de biocombustibil şi biokerosen.

Laura Zmaranda