Genetica - mina de aur a fermei de vaci Agrimat Matca
Directorul general ing. Gavrilă Tuchiluș a fost gazda uneia dintre emisiunile noastre TV „Din lumea satului“, prilej de a-i cunoaște a doua casă, așa cum chiar domnia sa o numește, ferma Agrimat Matca-Galaţi, o afacere agricolă pe care o administrează de 25 de ani și care a ajuns astăzi etalon în performanţa agrară în general și în cea zootehnică, în special.
Ing. Gavrilă Tuchiluș a făcut dintotdeauna agricultură. Întâi acasă, la Cosmești – Galați, la părinții săi, apoi la IAS Berești, ca stagiar și inginer-șef, și la IAS Matca, azi SC Agrimat, ca director general, acționar majoritar și administrator. Întreaga familie cu așa ceva se ocupă: frații fac agricultură, fiul s-a implicat în afacerea tatălui său, pe care o va prelua, în întregime, la un moment dat.
Agrimat, azi
Astăzi Agrimat deține o fermă cu 1.000 de capete de vaci cu lapte, 100 ha de viță-de-vie și lucrează 5.000 ha de teren arabil (grâu – 2.000 ha, orz – 200 ha, porumb – 1.200 ha, floarea-soarelui – 800 ha, baza furajeră – 300 ha, coriandru). În jurul sediului, unde a adunat, sub o comandă unică, parcul de tractoare, silozurile, depozitele de materiale, baza furajeră, a amenajat o livadă cu toate speciile de pomi și arbuști fructiferi, cum existau pe vremuri bazele didactice universitare. Foarte important: a păstrat, renovat și modernizat fostele blocuri comuniste, ce servesc drept cameră de oaspeți, locuințe pentru ingineri și pentru angajații din zootehnie, iar navetiștilor le asigură transportul la și de la serviciu cu autocarul! Ferma dispune de toate facilitățile (apă, gaze, canalizare, electricitate), iar ca dotare de utilaje și materiale, ține pasul cu tehnologia de ultimă generație. Două proiecte mai sunt în planul imediat de dezvoltare: irigațiile și independența energetică, ultima prin realizarea unei eoliene.
Ferma de vaci de lapte, „una dintre cele mai performante din țară“
Inima societății este considerată ferma zootehnică și nu doar pentru faptul că asigură cash flow-ul afacerii, ci și pentru că este un sector dificil, dar cu atât mai prețuit cu cât a ajuns la performanțe de neimaginat în urmă cu două decenii și jumătate. „Când am venit aici – ne mărturisea directorul general Tuchiluș – aveam peste 1.200 de capete de vaci, cu o producție de 7,6 litri de lapte/zi/cap de animal. Acum, după o selecție foarte puternică, media este de 38 de litri de lapte/cap de animal, dar am exemplare care au sărit de 65-70 litri de lapte pe zi. Am lucrat cu firme de renume mondial și am importat cea mai bună genetică a rasei. Am adus un nucleu de Holstein din Danemarca, am performat în genetică și, fără să considerați asta lipsă de modestie, cred că noi și dl dr. Petcu avem aproape cele mai bune rezultate din țară, cu atât mai mult cu cât fermele noastre sunt singurele din România care au rămas din 1990 și azi arată așa cum vedeți.“
Nutriția – pe locul al doilea ca importanță, după genetică
Bunăstarea animalelor este literă de lege în fermă. Trecem peste ingredientele ajutătoare (muzică simfonică 24 din 24 de ore, fiindcă specialiștii au ajuns la concluzia că așa se elimină stresul și se stimulează lactația), paravan pentru umbră, ventilație (aparate care pornesc automat când temperatura depășește 25 de grade Celsius, prevăzute cu sistem de pulverizare a apei sub formă de vapori), pat moale de odihnă (din paie, schimbat de două ori pe săptămână, pentru a păstra animalul curat, dar și pentru a proteja ugerul) și ajungem la secretul care stă, dincolo de genetică, la baza performanței: furajarea. Este componenta din zootehnie la care directorul unității ține foarte mult: „Avem în fermă 8 tipuri de rații furajere, pe care le administrăm pe categorii de vârste ori performanțe. Există rețete pentru vacile cu producții înalte, cu producții medii, înainte de fătare, după fătare, juninci etc. În compoziția unei rații furajere intră silozul de porumb, semifânul de lucernă, șroturile de rapiță și soia, porumbul, orzul, pe care le producem noi, plus suplimentele minerale, premixurile, pe care le aducem din străinătate. Lucrăm cu un lider mondial în nutriție și avem rezultate deosebite, nu numai noi, ci toți ceilalți parteneri ai acestei companii. Dna ing. Gabriela Ganea, șefa de fermă care se ocupă și de nutriție, are un grafic și știe cu precizie să-i spună angajatului ce hrană și în ce cantitate să ducă în fiecare grajd.“
Cum se obține un furaj de porumb de calitate
Cantitatea de furaje din fermă este substanțială: „o vacă de-a noastră, care ajunge la 700-800 kg, bea zilnic 80 de litri de apă și mănâncă 52 kg de hrană. Furajul de bază într-o fermă este silozul de porumb. Noi realizăm cam 7.000 tone/an. Pentru a atinge calitatea maximă, sunt foarte importante câteva aspecte, precum momentul și viteza de recoltare, neapărat corelate cu ritmicitatea transportului și a tasării furajului. La noi, recoltarea coincide cu prima decadă a lunii august, imediat după ce boaba iese din faza de lapte și înainte de instalarea secetei, fenomen care, lăsat să se manifeste în plantă, afectează valoarea nutritivă a hranei. Pentru că timpul este esențial în această operațiune, ne organizăm exemplar. Recoltăm cu două combine zi și noapte, lucrăm în paralel în ambele celule, tasăm foarte bine, astfel încât să scoatem aerul; furajul trebuie să se păstreze intact până în luna septembrie a anului următor. Ideal este să aibă cât mai multe boabe și porumbul să fie tocat la 1,5 cm.“
Computerul, ochiul care veghează 1.000 de capete de animale
Ferma este mecanizată sută la sută și computerizată. Iar calculatorul este, cum spunea medicul veterinar Bogdan Vasiliu, „ochiul nevăzut care veghează peste tot“. În afară de crotalie, care asigură recunoașterea animalului și conectarea la sistemul național și european de evidență și trasabilitate, fiecare exemplar are la picior un pedometru. Acesta transmite calculatorului date esențiale privind cantitatea de lapte, indicii fizico-chimici de calitate ai acestuia, cât mănâncă și câtă apă bea o bovină, cât rumegă, eventuale afecțiuni și, cel mai important pentru evoluția fermei, depistarea vacilor în călduri. La capătul celălalt al informației, în fața monitorului adică, stau șeful de fermă, medicul veterinar responsabil cu sănătatea animalelor, medicul veterinar ce aplică genetica. În funcție de datele primite, aceștia intervin și corectează tot ce este necesar în viața animalului: tipul de furaj, cantitatea atribuită, tratamentul sanitar, eliminarea din lot, prin abatorizare, a exemplarelor neperformante. Un loc aparte ocupă, cum spuneam, momentul însămânțării artificiale, pentru a reduce intervalul dintre fătări. Ferma folosește de mai mulți ani material seminal de înaltă genetică, sexat, fiindcă mai mult decât producția de lapte și produși secundari (abatorizare), adevărata mină de aur a fermei stă în genetică, care este vândută fermierilor din toate colțurile țării.
Ion BANU, Maria BOGDAN
