reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Cea mai mare fermă de prepeliţe, în sistem integrat

Despre creşterea prepeliţelor s-a vorbit multă vreme ca despre o activitate de viitor, dar, în pofida avantajelor pe care le oferă un astfel de business, acest sector nu a cunoscut o amploare fulminantă. Există multe crescătorii de tip familial, însă unităţile intensive din ţara noastră pot fi numărate pe degete. Cea mai mare fermă pentru creşterea prepeliţelor se află în judeţul Vâlcea, satul Pădureţu, şi aparţine domnului Lucian Stancu. Domnia sa ne-a vorbit despre acest proiect de anvergură şi despre raţiunea pentru care a înfiinţat o astfel de fermă.

Integrarea pe verticală conferă fermei capacitatea de a menţine standarde ridicate şi de a controla mediul în care păsările sunt crescute. Prin producerea de ouă de la propriile păsări de reproducţie şi incubarea lor ferma îşi autosusţine funcţionarea. În plus, prin dispersarea dejecţiilor din fermă spre terenurile agricole din zonă contribuie la reducerea îngrăşămintelor chimice utilizate în agricultura locală. Utilizarea de energie este redusă prin ventilaţie şi lumină naturală şi prin produse reciclate pentru așternut.

O unitate la standarde europene

– Dle Stancu, să începem prin a ne spune cum a început acest proiect şi de ce aţi ales sectorul de creştere a prepeliţelor?

– În urma unor studii de piaţă am constatat că sunt câteva segmente încă neexploatate, care au o piaţă de desfacere în creştere atât în ţară, cât şi în străinătate. Am avut de ales între o ciupercărie sau o fermă de prepeliţe şi am ales a doua variantă deoarece a fost mult mai uşor de pornit şi cu o investiţie iniţială mult mai mică. În aprilie 2012 am început activitatea, iar în decembrie 2014 am reuşit să deschidem o fermă nouă, la standarde europene.

În luna mai 2015 am finalizat implementarea IFS-ului (International Food Standard). Acest standard de calitate şi siguranţă a alimentelor conţine cerinţe GMP (Good Manufacturing practices), GHP (Good Hygiene practices), HACCP ( Hazard Analyses, Critical Control Points), precum şi managementul calităţii.

Acest standard asigură faptul că ferma noastră poate livra produse conforme cu legislaţia locală şi internaţională şi garantează siguranţa şi calitatea produselor noastre pentru consumatori.

În concluzie, fluxul tehnologic respectă toate normele în vigoare.

– Cum a fost concepută ferma?

– Practic, avem un sistem agroindustrial integrat, de la incubare până la sacrificare, cu spaţii de incubare, secţii de ouătoare şi de carne, maternităţi pentru pui, abatorizare şi centru de procesare unde producem pateuri din carne de prepeliţă, maioneză din ouă de prepeliţă, pastramă, ouă fierte şi curăţate ambalate în atmosfera controlată, dar şi în saramură. Toate produsele sunt naturale, nu conţin conservanţi şi E-uri. În ceea ce priveşte partea de dotări tehnologice, totul este complet automatizat, începând cu benzile pentru colectare ouă, linii de furajare, linii de curăţare a dejecţiilor, incubatoare, maternităţi etc.

Investiţiile continuă

– Deţineţi cea mai mare unitate de creştere a prepeliţelor din ţară. Ce efective aveţi acum?

– În acest moment suntem cei mai mari din ţară, dar nu pot să vă spun exact ce cantitate avem deoarece sacrificăm şi incubăm în permanenţă, iar numărul lor creşte şi scade în funcţie de comenzile pe care le avem, dar şi de vârstă. Producţia este de aproximativ un milion de ouă pe lună, iar, după ce prepeliţele nu mai ouă, le ţinem în producţie maximum un an, apoi le sacrificăm. Avem un abator propriu unde putem sacrifica până la 3.000 de capete pe zi, dar producţia de carne este cam la jumătate din capacitatea maximă. Şi în cazul acesta producţia fluctuează în funcţie de comenzi. Producţia o desfacem în marile lanţuri de magazine, dar şi în segmentul HORECA.

– Aveţi deja trei ani de când sunteţi pe piaţă. Ne puteţi spune care este raportul investiţie-profit?

– Investiţiile, făcute din resurse materiale proprii şi credite bancare, continuă şi acum, aşadar nu putem vorbi încă de profitabilitate.

– Vă veţi extinde activitatea şi în alt sector. Despre ce este vorba?

– Sperăm ca anul viitor să finalizăm construcţia acestei fabrici pentru dejecţii, dar mai pregătim o surpriză mare pentru consumatorii noştri. Dorim să putem prelucra toată cantitatea de dejecţii şi să scoatem pe piaţă un îngrăşământ natural pe care îl vom comercializa în lanţurile mari de bricolaj.

Carnea şi ouăle de prepeliţă sunt recunoscute pentru efectele lor benefice din punct de vedere medical. Oul de prepeliţă are o compoziţie mult mai complexă în principii active. Acesta conţine de 5 ori mai mult fosfor, de 7,8 ori mai mult fier, are de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina B2. De asemenea, mai conţine vitaminele A, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum calciu, zinc, potasiu şi sulf.

Laura ZMARANDA