Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 26 Jan 2023

Noul Cod Silvic, sub lama drujbei

În ciuda faptului că autorităţile au dat de înţeles că noul Cod Silvic va fi adoptat în procedură de urgenţă în prima parte a anului, faptele indică opusul. Până în acest moment (la data redactării prezentului material), nu numai că noua Lege a Pădurilor nu a intrat în vigoare, dar autorităţile par a se antrena într-o adevărată „alba-neagra“ cu respectivul cod.

Curat-murdar

Potrivit autorităţilor, Noul Cod Silvic (de fapt, este vorba de legi noi introduse în actualul cod) îşi propune combaterea tăierilor ilegale de pădure, sprijinirea industriei prelucrătoare autohtone sau dezvoltarea durabilă a pădurilor, acestea fiind câteva dintre prevederile conţinute în noua legislaţie. Astfel, după ani de dezbateri intense, după ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor, iar deputaţii au dat raport favorabil noului Cod Silvic cu amendamente admise. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Apoi, pe 18 februarie 2015, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc câteva zile mai târziu în şedinţa de plen. Numai că, după ce noua legislaţie a fost aprobată de guvern la jumătatea lunii martie, aceasta a fost retrimisă înapoi în Parlament de preşedintele Klaus Johannis. Aşadar Codul Silvic s-a „împiedicat“ acolo unde ne-am fi aşteptat mai puţin, la preşedinţie. Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă, printre altele, la faptul că „unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator“. „Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene“, a arătat Johannis într-un comunicat.

Ce se întâmplă?

Noul Cod Silvic schimbă practic regulile după care se face comercializarea lemnului, având prioritate la achiziţie producătorii locali de mobilă. Totodată, noua legislaţie stabileşte un procent de maximum 30% - nivelul pe care o singură companie îl poate achiziţiona din lemnul total scos la vânzare dintr-o anumită specie. Tocmai această prevedere a atras nemulţumirea administraţiei prezidenţiale, citată mai sus, chiar dacă „nemulţumirea“ respectivă a fost „amestecată“ cu altele patru, legate, bineînţeles tot de noile legi. Ce nu ne spune nimeni dintre oficiali e că există trei companii austriece care sunt şi cei mai mari jucători din industria lemnului şi care controlează un sfert din piaţa de profil. Iar unele voci susţin că tocmai aceste companii sunt vizate, ce e drept, indirect, de prevederile noului Cod Silvic dacă acesta va fi aplicat în forma actuală. Mai precis, este vorba de luarea unor „măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie“, după cum se arată în noua legislaţie. Iar „măsurile antimonopol“ fac parte din „principiile“ pe care se bazează noul cod.

Prima reacţie la „poziţia“ prezidenţială a venit de la fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană. Acesta i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare pe tema Codului Silvic, în care îl acuză că a fost dezinformat de anumite companii. „Solicitarea dumneavoastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituţional şi respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că aţi fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanţii unor companii cu interese în domeniu“, a arătat Doina Pană, referindu-se fix la companiile austriece.

Codrul nu mai e frate cu românul

Marian Stoicescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Consilva, a declarat pentru Lumea Satului că, în general, observaţiile preşedintelui Johannis la Codul Silvic au fost pertinente şi la obiect. „Acea prevedere din legea de modificare a Codului Silvic prin care pădurile până în 10 ha nu mai trebuie amenajate într-adevăr nu este o prevedere europeană. Pentru că, în spaţiul UE, toate, absolut toate pădurile sunt amenajate. În Suedia, de exemplu, există un plan silvic în care sunt prevăzute toate lucrările pe care le doreşte proprietarul pe o durată de 10 ani. În plus, în ţările UE există prevederi clare cât anume să exploatezi pe an, nu poţi să defrişezi când vrei şi cum vrei. Această modificare o vedem cu toţii salutară“, explică Marian Stoicescu. „Cealaltă prevedere, cu limita de 30%, este ambiguă, din punctul meu de vedere. Prima impresie pe care o lasă observaţia preşedintelui ar fi că se încalcă regimul concurenţial statutat în Uniunea Europeană. Dar, să ne spună domnii din Austria câţi români au putut să cumpere păduri austriece? Pentru că în Austria, dacă vrei să cumperi o pădure, autorităţile pun atâtea condiţii încât, în cele din urmă, te laşi păgubaş. De exemplu, în această ţară trebuie să faci dovada că eşti un administrator care cunoaşte funcţiile pădurii, care o respectă şi care o gospodăreşte durabil. Iar pentru asta ai nevoie de un certificat. Cu alte cuvinte, nu poate oricine cumpăra o pădure, trebuie să aduci dovezi care să-ţi certifice performanţa. Deci, când vine vorba de austrieci dar şi de alte ţări din UE nu se pune problema respectării a nu-ştiu-ce valori. Dar, într-adevăr, problema este de concurenţă. Pentru că aceste companii austriece care funcţionează în România sunt foarte puternice şi pot prin preţurile pe care le practică să preia cam tot ce se prelucrează ca masă lemnoasă. Practic, respectivii îşi distrug concurenţa şi au şanse să capete monopol pe pădurile româneşti, deci să practice ce preţ vor“, ne-a mai declarat Marian Stoicescu.

O afacere de 4 miliarde de euro

Industria lemnului este una dintre cele mai vechi din România şi este o afacere de peste 4 miliarde de euro pe an. În sector îşi desfăşoară activitatea mai mult de 11.000 de companii care activează atât în domeniul prelucrării, cât şi în cel al exploatării. Cel mai mare jucător este Holzindustrie Schweighofer, cu un profit de aproape 100 milioane euro în 2013 şi afaceri de 470 milioane de euro. Cele mai mari trei companii din prelucrarea lemnului au capital austriac şi au un portofoliu de afaceri de aproape 1 mld. euro.

Bogdan Panţuru

Articole înrudite