reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Aug 2019

Studiu ONU. Apa, tot mai puţină şi mai scumpă decât petrolul

Nevoile de alimentaţie a unei populaţii din ce în ce mai numeroase şi schimbările climatice, care agravează perioadele de inundaţii şi secetă, consumă din ce în ce mai mult din resursele de apă potabilă, la nivel global. Tocmai din acest motiv Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă şi cere urgent îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă. Până nu va fi prea târziu.

Consum nesustenabil

Un studiu al ONU dat publicităţii în luna martie arată că nivelul actual de consum al apei potabile este nesustenabil. Iar, fără o gestionare strictă a acestuia, în curând vom avea o criză a apei, mult mai gravă decât criza petrolului. „La actualul nivel de consum, lumea s-ar putea confrunta cu o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani“, se arată în raportul „Programul Mondial de Evaluare a Apei“ coordonat de ONU. În acelaşi studiu se afirmă şi că „apa s-ar putea dovedi mai preţioasă decât petrolul în cel mult un deceniu şi jumătate“. Şi asta în condiţiile în care se aşteaptă ca populaţia lumii să ajungă la 9 miliarde de locuitori în 2050, faţă de 7 miliarde cât este în prezent. În plus, dezvoltarea continuă a centrelor urbane adaugă o presiune în plus pe resursele de apă. Astfel, potrivit Naţiunilor Unite, până în 2050, 71% din populaţia globului va locui în oraşe, faţă de 49% câţi locuiesc în prezent. Conform studiului ONU, 50% din zonele locuite de pe glob folosesc strict resursele de suprafaţă pentru acoperirea necesarului zilnic de apă, iar 20% din bazinele acvifere ale lumii sunt deja suprasolicitate. Şi alte rapoarte făcute de diferite ţări arată că peste tot pe glob există suprafeţe imense aflate în criză de apă din cauza secării acviferelor. Peste un miliard de oameni, 1 din 7 oameni de pe planetă, nu au acces la apă potabilă sigură. Jean Chrétien, ex-premier al Canadei şi director în cadrul Inter Action Council, a declarat recent că „viitorul impact politic al crizei apei poate fi devastator. Folosirea apei în modul în care am făcut-o până acum nu poate susţine viitorul umanităţii.“

Câteva exemple...

La sfârşitul lunii februarie, în oraşul brazilian São Paulo (supranumit Oraşul Burniţei), cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, seceta a devenit atât de puternică încât locuitorii au început să foreze prin podele şi în parcări pentru a ajunge la apă. Autorităţile au anunţat că în curând va urma raţionarea aprovizionării cu apă. „Cetăţenii vor avea acces la apă doar două săptămâni pe lună“, au anunţat autorităţile. În statul american California, autorităţile au relevat faptul că statul a intrat în cel de-al patrulea an de secetă, luna ianuarie 2015 fiind cea mai secetoasă de când au început măsurătorile meteorologice. În acelaşi timp, consumul de apă pe cap de locuitor a continuat să crească, iar autorităţile au informat că, începând din acest an, apa va fi raţionalizată în stat. Şi încă ceva... Potrivit ultimelor prospecţii, California ar avea rezerve de apă doar pentru un an... În Orientul Mijlociu, zone rurale întregi s-au transformat în deşert ca urmare a folosirii în exces a apei. Iranul este cel mai puternic afectat. Supraconsumul, alături de precipitaţiile reduse, au făcut ravagii asupra resurselor de apă ale Iranului şi asupra producţiei agricole. În mod similar, Emiratele Arabe Unite investesc în uzine de desalinare a apei şi în facilităţi de tratare a apei ca urmare a lipsei acute de apă cu care se confruntă. Chiar prinţul moştenitor, şeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a declarat că: „Pentru noi apa a devenit mai importantă decât petrolul.“

Vinovaţii

Totuşi, de ce s-a ajuns în această situaţie?  Explicaţia o găsim tot în raportul ONU. „Creşterea economică şi a standardelor de viaţă în rândul clasei de mijloc a generat un consum ridicat al apei, care se dovedeşte nesustenabil acolo unde resursele sunt limitate sau în zone unde distribuţia, preţul, consumul şi managementul resurselor de apă sunt deficitare.“ Totodată, „factorii care stau în spatele epuizării resurselor de apă se regăsesc în consumul crescut de carne, achiziţionarea unor locuinţe mai spaţioase, existenţa mai multor autovehicule pe şosele şi folosirea aparatelor electrocasnice consumatoare de curent, toate acestea fiind emblemele actualei clase de mijloc“, arată specialiştii ONU în raport. Pe de altă parte, credem noi, actualul sistem economic bazat pe „creştere infinită“, de la an la an, este unul împotriva naturii. Din simplul motiv că nu poţi avea o creştere perpetuă pe o planetă cu resurse limitate. Din ce în ce mai limitate...

Şi, odată cu creşterea cerinţei de apă, aprovizionarea în anumite zone scade tot mai mult din cauza secetei, a gheţarilor care se topesc, a râurilor care şi-au schimbat cursul, avertizează raportul. În plus, canalele de exploatare spre pânzele freatice s-au triplat, cel puţin, în ultimii 50 de ani, iar „indiferent de cât de mari sunt volumele conţinute de aceste rezervoare naturale, întrucât nu este vorba despre resurse regenerabile, riscă să sfârşească prin a fi epuizate dacă nu sunt gestionate în mod corect“, explică raportul. Şi, nu în ultimul rând, potrivit raportului, creşterea cererii alimentare ar urma să se traducă printr-o creştere cu 19% a apei utilizate în sectorul agricol ce reprezintă deja, la momentul actual, 70% din consumul global de apă. Aceste cifre riscă să fie chiar mai ridicate în absenţa unor reforme aprofundate aplicate managementului extragerii şi utilizării apei potabile“, avertizează autorii documentului.

ONU vs NASA

Dacă aveţi senzaţia că raportul ONU este alarmist, nu este deloc aşa. Un studiu comandat de NASA şi efectuat de sociologi şi naturalişti, publicat la sfârşitul anului trecut, este şi mai categoric. Şi anume, studiul susţine că în următoarele decenii vor exista evenimente extreme produse de un cumul de factori precum clima, apa, energia, populaţia. Cercetătorii s-au bazat pe un sistem care intersectează cu mai multe ştiinţe, denumit Handy (Uman şi Natură în Dinamică). Cauzele care vor duce la acest sfârşit sunt, pe de o parte, proasta gestionare a resurselor naturale, pe de altă parte, împărţirea inechitabilă a bogăţiilor în lume. Astfel, în cadrul raportului NASA, cercetătorii afirmă că, „în următorii ani, un val de frig va cuprinde planeta, care va dura 30 de ani. Activitatea soarelui s-a diminuat şi se va diminua accentuat în următoarele decenii. Soarele a avut o activitate diminuată la sfârşitul anului 1700 şi la începutul anului 1800, fenomen denumit solar minimum.(...) Începând cu 2007, procesul de răcire planetară a început“. „Vârful acestei perioade de frig va fi atins între 2020 şi 2030. Cererile de petrol vor creşte, iar agricultura nu va mai fi aşa cum o ştim“, arată climatologul John Casey, unul dintre realizatorii studiului.

Bogdan Panţuru