reclama youtube lumeasatuluitv

Gacul, fructul care ar putea revoluţiona medicina

După cinci ani de studii în cadrul Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, echipa de cercetători condusă de dr. ing. Costel Vânătoru a marcat o premieră prin aclimatizarea în ţara noastră a unei plante originare din Nepal. Importanţa acestui eveniment este dată nu doar de rezultatele cercetărilor în sine, ci şi de valoarea terapeutică a plantei aclimatizate. Momordica cochinchinensis, cunoscut în limbaj popular drept gac, reprezintă o provocare pentru oamenii de ştiinţă care nu au putut explica pe deplin efectele vindecătoare pe care le are asupra organismului uman. Cu o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor, având de 70 de ori mai mult licopen decât roşiile, de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovii şi de 40 de ori mai multă zeaxantină decât porumbul, gacul ar putea revoluţiona medicina.

Trei etape esenţiale de studiu

Începutul cercetărilor în ţara noastră a fost marcat de multe necunoscute, dar mai ales de lipsa informaţiilor sau de existenţa unor date contradictorii. Studiile efectuate asupra acestei specii s-au realizat după un program temeinic întocmit şi derulat în mai multe etape. Prima etapă a fost aceea de documentare şi de procurare a materialului genetic de bază, respectiv a seminţelor. Pentru a avea certitudinea purităţii lor, seminţele au fost procurate din zone cu tradiţie în cultivarea acestei specii. Pentru experimente au fost folosite seminţe din trei genotipuri din ţări diferite: L1 - India, L2 - Vietnam, L3 - Nepal. Etapa a doua a cercetărilor a vizat aclimatizarea speciei la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Potrivit dr. ing. Costel Vânătoru, această etapă a înglobat cel mai mare volum de muncă. În acest sens s-au făcut observaţii şi măsurători amănunţite începând de la sămânţă, continuând pe toată perioada de vegetaţie, până la fructificare şi recoltare. În cadrul acestei etape, o atenţie deosebită a fost acordată adaptabilităţii genotipurilor la condiţiile de mediu, cerinţelor acestei specii faţă de factorii de vegetaţie existenţi în ţara noastră şi posibilităţii de asigurare a acestora. Anul 2010 a marcat o premieră prin obţinerea în laborator a primelor plante răsărite în vase de vegetaţie. Ulterior au fost transferate în seră rece, fără încălzire tehnologică, şi în câmp. Etapa a treia a vizat elaborarea tehnologiei specifice de cultură.

Germinarea, în mai multe variante experimentale

În cadrul etapei de elaborare a tehnologiei de cultură s-au studiat mai multe variante şi verigi tehnologice, cum ar fi: înfiinţarea culturii prin răsad şi semănat direct, studii privind germinarea seminţelor, producerea răsadurilor, cultivarea genotipurilor în vase de vegetaţie, în spaţii protejate sau în câmp, distanţele de plantare specifice fiecărui cultivar, lucrările de îngrijire speciale şi curente, monitorizarea apariţiei bolilor şi dăunătorilor etc. După procurarea seminţelor, acestea au fost semănate în ghivece umplute cu turbă. Primele seminţe au germinat după aproximativ 6 luni. Germinarea tardivă a determinat o canalizare a cercetărilor către găsirea unei soluţii viabile pentru reducerea perioadei de germinare. După o analiză atentă a seminţelor s-a observat că tegumentul este gros şi extrem de dur. În această situaţie s-au creat mai multe variante experimentale privind germinaţia. S-a folosit diverse tipuri de seminţe: sămânţă normală semănată în ghivece şi direct în câmp, sămânţă scarificată, sămânţă ţinută la preîncolţit în apă, sămânţă cu tegumentul fisurat şi sămânţă decopertată de tegument. În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că cea mai eficientă metodă este cea a îndepărtării tegumentului învelitor de sămânţa propriu-zisă. Cel mai scurt timp de germinare a fost pentru seminţele plantate în ghivece, care au răsărit între 20-30 de zile de la semănat. Celelalte variante experimentale s-au dovedit inferioare faţă de această metodă.

Se cultivă doar în spaţii protejate

În condiţiile cultivării în câmp, planta vegetează, însă nu ajunge la fenofaza fructificării, de aceea se recomandă înfiinţarea culturii în spaţii protejate, cât se poate de înalte, atât prin răsad, cât şi prin semănat direct. Cele mai bune rezultate s-au obţinut însă la înfiinţarea culturii prin răsad. După răsărit plantele au o evoluţie lentă, până la apariţia primelor frunze, apoi ritmul de creştere se accelerează, planta căpătând un aspect luxuriant. Răsadul se obţine în circa 65-75 de zile de la semănare. Gacul se comportă ca o plantă tardivă, care fructifică destul de târziu, primele fructe apărând după 1 august. Planta are aspect de liană, cu o creştere vegetativ puternică, luxuriantă, cu un număr extrem de mare de lăstari laterali ce pot depăşi 15 m înălţime. Informaţiile obţinute până în prezent arată că Momordica cochinchinensis se comportă ca o plantă anuală, chiar bienală în unele cazuri. La SCDL Buzău a vegetat şi evoluat foarte bine şi în anul 3 de cultură. În anul 2 şi 3 dezvoltarea vegetativă este mult mai puternică, cu fructificare mai abundentă şi ceva mai timpurie. În ceea ce priveşte adaptabilitatea şi expresivitatea genotipurilor studiate nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între caracteristicile plantelor şi ale fructelor, însă genotipul L3 s-a dovedit a fi superior în ceea ce priveşte adaptabilitatea faţă de celelalte două. Acest genotip a demonstrat o capacitate mai mare de legare şi fructificare, ajungând primul la maturitatea fiziologică a seminţelor.

Vom reveni cu informaţii despre acest fruct în numerele următoare în cadrul rubricii „O cultură de la A la Z“.

• Această specie este o plantă dioică, prezintă plante distincte mascule şi plante femele. S-a constatat că numărul plantelor femele este semnificativ mai mic faţă de cel al plantelor mascule, măsurătorile arătând că peste 60% din plante sunt mascule, iar restul femele.

• Cercetările întreprinse până în prezent pentru aclimatizarea şi introducerea în cultură a speciei Momordica cochinchinensis s-au finalizat cu un real succes. Au fost obţinute în premieră primele fructe recoltabile, cu seminţe germinabile în spaţii protejate neîncălzite. În prezent se lucrează la ameliorarea genotipurilor studiate în vederea stabilizării principalelor caractere şi la distinctibilitatea şi uniformitatea acestora (DUS) cu scopul realizării de soiuri noi. În plus, s-a elaborat tehnologia specifică de cultivare a speciei în spaţii protejate.

Laura Zmaranda