reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2019

Potrivit Curţii de Conturi, avem nevoie de 1.000 de ani pentru împăduriri

Curtea de Conturi a României a dat publicităţii ultimul „Raport de Audit al performanţei modului de administrare a fondului forestier naţional în perioada 2010 – 2013“.

Ce aflăm din respectivul raport? Cel puţin două lucruri care, dacă nu ar fi cât se poate de serioase, ar intra în categoria mioritică a tragi-comicului. Primul – România ar avea nevoie de un mileniu pentru a împăduri cele 2 milioane ha de terenuri degradate. Al doilea – în România pădurile sunt considerate „poluatori“ şi plătesc taxă de mediu. Bineînţeles că aceste lucruri sunt ştiute în „sferele înalte“ ale puterii dar, când sunt spuse „verde-n faţă“ de un Raport al Curţii de Conturi, parcă se schimbă situaţia...

18 din 156

Din raport aflăm că, potrivit programelor de împădurire elaborate la nivelul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură, pentru perioada 2005-2013 s-a prevăzut împădurirea a 156 mii ha de terenuri degradate, din care s-au împădurit efectiv 18,5 mii ha, adică 12%. „Având în vedere că România are 2 milioane ha de terenuri agricole degradate, luând în considerare acelaşi ritm de împădurire, ar fi necesari aproape 1000 ani“, se arată în raportul Curţii de Conturi. Se ştie că, începând cu anul 2008, a fost finanţat programul de împădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor din Fondul pentru Mediu. Dar, potrivit Curţii de Conturi, „procedurile instituite prin ghidurile de finanţare nu au ţinut cont de caracterul specific al acestor tipuri de investiţii care trebuie finanţate continuu până ce plantaţia atinge starea de masiv, când se poate susţine singură, şi nici de riscurile inerente acţiunii factorilor biotici şi abiotici. De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că derularea unor astfel de proiecte nu este posibilă fără participarea instituţiilor specializate ale autorităţii centrale care răspunde de silvicultură. Prin aceasta au fost încălcate chiar prevederile legale care stabileau că autoritatea centrală pentru silvicultură este singura competentă în coordonarea tehnică a împăduririlor în terenuri degradate“, se arată în document.

Explicaţia...

Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, a declarat pentru Lumea Satului că autorităţile cunosc toate aceste probleme. „Suprafaţa aceasta coincide cu obiectivul actualului Cod Silvic. Astfel, în textul Legii nr. 46/2008 se menţionează că, până în anul 2035, trebuie împădurite 2 milioane ha terenuri degradate. Dar realitatea este că nu s-au pus la dispoziţie terenurile degradate din sectorul privat, pentru că aici sunt marile probleme cu împădurirea. De fapt, nu s-a întreprins mai nimic în sensul acesta... Aceste terenuri trebuie ori preluate de stat ori convinşi proprietarii să accepte împădurirea acelor terenuri. Mai mult, faptul că aceste terenuri degradate nu au fost împădurite nu s-a datorat unor agenţi economici care aveau datoria să le împădurească sau că autorităţile nu au luat măsurile necesare. Ministerul nu a luat măsuri pentru a pune la dispoziţie terenurile pentru împădurit“, explică Stoicescu. Referitor la derularea Programului de împădurire a terenurilor degradate finanţat de AFM, în Raportul Curţii de Conturi se arată că „s-a constatat că, din 7.048 ha contractate a fi împădurite, numai pe 41 ha s-a atins starea de masiv şi numai pentru 2.836 ha există controale anuale de regenerări avizate de ITRSV, prin care se confirmă reuşita plantaţiei fără a fi încheiate lucrările. Pentru diferenţa de 4.171 ha, la nivelul anului 2013 nu se cunoaşte cu exactitate de către AFM care este starea reală a lucrărilor de împădurire executate“. Legat de această stare de fapt, „este nevoie ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să raporteze exact ce terenuri a pus la dispoziţie şi câte au fost împădurite pentru a se şti ce măsuri trebuie luate cât mai curând“, crede Marian Stoicescu.

Pădurile poluează...

Asta ar mai fi încă o aberaţie din lunga listă a aberaţiilor 100% „made in Romania“. Faptul că pădurile sunt considerate un factor poluator ne-a spune acelaşi Raport al Curţii de Conturi. „Contrar principiului poluatorul plăteşte şi al scopului Fondului pentru Mediu (descurajarea poluatorilor prin taxare şi finanţarea proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului), s-a instituit o taxă care, prin modificări legislative succesive, a ajuns să fie în sarcina deţinătorilor de păduri. Aceştia, în procesul de regenerare a pădurilor, exploatează masa lemnoasă prin extragerea arborilor maturi ce trebuie înlocuiţi de arborete tinere, capabile să reia ciclul regenerării.

În acest context, pădurea a fost un contribuitor net la Fondul de Mediu, veniturile realizate din aceste surse fiind de trei ori mai mari decât plăţile efectuate pentru susţinerea programului de împădurire a terenurilor degradate“, se arată în document. Iar preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor confirmă: „Aşa este... Din păcate, spre deosebire de alte ţări, în România se practică acest sistem, care este cel puţin curios, ca să nu spunem dubios. Nu pot să nu mă întreb: cum poţi să iei taxă de mediu de la păduri, în condiţiile în care pădurea este cea care creează «mediul» şi îl susţine? Deci este cel puţin total nepotrivită, dacă nu aiuristică această taxă. Ce ştiu este că s-a atras atenţia asupra acestui paradox, cum că pădurea ar fi «poluatoare», deci trebuie să plătească «taxă de mediu». De aceea considerăm că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură ori nu ia în considerare această anomalie, ori nu este în stare să susţină în faţa Guvernului sau a Parlamentului modificările care trebuie făcute în privinţa acestei situaţii. E inadmisibil să pui pădurea să plătească taxe de poluare. De ce nu se întâmplă aşa cum se întâmplă în Germania sau în alte state, ca poluatorii să susţină în mod real împăduririle? Cred că, de fapt, nu s-a dorit creşterea suprafeţei pădurilor“, conchide Marian Stoicescu. 

Perdelele forestiere, doar în stadiul de deziderat

Conform programului naţional de împădurire elaborat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile în anul 2004, necesarul de perdele forestiere de protecţie în România este de 300.000 ha. Aceasta presupune asumarea de către autorităţile publice a unor programe pe termen lung, cu obiective ferme pe etape şi cu finanţări continue. Deşi s-au aprobat studii de fundamentare a necesităţii înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie pentru 50.600 ha şi s-au întocmit documentaţii tehnico-economice pentru 20.000 ha, acestea nu au fost transpuse în practică. În perioada 2005-2013 s-au înfiinţat numai 388 ha de perdele forestiere, astfel încât la începutul anului 2014 în România suprafaţa perdelelor forestiere este cu 5.500 ha mai mică decât în anul 1957. (Raport Curtea de Conturi a României).

Bogdan PANŢURU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului