reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Ştefan Wagner „Părintele“ a 50 de soiuri de trandafir

Foto: adevarul.ro Foto: adevarul.ro

Omul de ştiinţă Ştefan Wagner s-a născut pe 1 februarie 1932 în comuna Unirea, judeţul Alba, într-o familie cu tradiţie în horticultură.

După încheierea studiilor elementare a fost vreme de doi ani ucenic grădinar la pepinierele Ambrosi – Fischer din Aiud. A completat această experienţă prin înscrierea la Şcoala Tehnică Horticolă Odorheiul-Secuiesc şi mai târziu la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. Formarea sa profesională a fost apoi încununată prin obţinerea doctoratului la Universitatea din Craiova. A devenit, la rândul său, mentor în grad de conferenţiar pentru miile de studenţi de la Institutul Agronomic şi Facultatea de Horticultură din Cluj.

Activitatea sa profesională s-a extins şi în cercetare, din 1956 până în 1997 activând ca cercetător principal gradul I.

Dedicarea sa profundă faţă de trandafiri l-a determinat să înfiinţeze în 1990 Asociaţia Amicii Rozelor din România, pe care a condus-o în calitate de preşedinte executiv până în 2010 şi mai apoi ca preşedinte onorific. În plus, din 1991 este membră a Federaţiei Mondiale a Societăţilor Naţionale de Roze – organizaţie înfiinţată în 1968 şi prin votul pozitiv al dlui Wagner, fapt care atestă România ca membră fondatoare a federaţiei alături de alte 12 state.

Ucenic în pepinieră şi mai apoi om de ştiinţă, Ştefan Wagner, creatorul unui tezaur superb de roze, este unul dintre cercetătorii români care au dus faima ţării noastre în întreaga lume. Ne-am oprit asupra poveştii sale şi am întors intrigaţi filele timpului.

Octogenar, dar cu o memorie impecabilă, dl Wagner ne-a împărtăşit câteva dintre amintirile copilăriei sale, petrecută în sânul unei familii obişnuite marcată în mod firesc de împliniri şi neîmpliniri. Această reîntoarcere a sa în timp a deschis porţile către universul floricol pe care tatăl său îl construise ca pe o afacere chiar cu un an înainte de a se naşte ultimul copil al familiei. Cine ar fi putut intui că băiatul născut atunci va consemna în cartea istoriei cercetării agricole un nume care nu va fi şters niciodată? Acolo, în mica pepinieră de pomi şi trandafiri a familiei, Ştefan Wagner a descoperit o parte dintre secretele horticole. La doar nouă ani cunoştea deja multe dintre lucrările din pepinieră, altoitul şi lucrările aferente lui.

Pasiunea pentru trandafiri a început însă mai târziu, în 1946, când a devenit ucenic de grădinar la marea pepinieră din Aiud a firmei Ambrosi – Fischer sub „mâna de fier“ a bunicului său, un austriac extrem de serios şi riguros în ceea ce priveşte munca. Plin de recunoştinţă, dl Wagner mărturiseşte că acesta i-a insuflat dragostea pentru roze şi, ca urmare, în 1948, când şi-a terminat ucenicia la pepinieră, era deja un bun cunoscător, dar şi un admirator al trandafirilor. Activitatea de cercetare şi, respectiv, ameliorare a trandafirilor a început-o în 1962 sub îndrumarea lui Rudolf Palocsay, un ameliorator renumit. A fost începutul unei cariere şlefuite permanent printr-o documentare profundă şi mereu actualizată la cerinţele şi noutăţile din domeniu. Vreme de 41 de ani Ştefan Wagner a creat 50 de soiuri de trandafiri, dintre care jumătate ca singur autor, restul în colaborare cu „urmaşa sa“, dna inginer Gabriela Roman. Cercetările sale au avut un ecou puternic şi în domeniul pomicol. A fost primul cercetător care a introdus şi studiat în ţara noastră portaltoi de măr din seria MM, portaltoiul MM 106 fiind folosit şi astăzi pe scară mare în pepiniere. În plus, a creat şase soiuri noi de portaltoi şi soiuri de cireş şi vişin.

Dintre toate soiurile pe care le-a creat, cel mai aproape de sufletul său este „Foc de tabără“, o floribundă roşie ca focul ce a câştigat locul II la concursurile de noutăţi de la Roma, în 1973, şi din Cehia, în 1975.

Laura Zmaranda