Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

O „moştenire vegetală“ preţioasă

Sunt cuvintele care definesc cel mai bine fondul genetic naţional păstrat în Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava. „Moştenirea vegetală“, păstrată cu eforturi deosebite de către oamenii de ştiinţă de aici, are menirea de a atrage atenţia asupra faptului că perpetuarea şi conservarea patrimoniului genetic vegetal reprezintă un imperativ global. Într-o discuţie pe această temă, directorul băncii, doamna Silvia Străjeru, ne-a prezentat succint activitatea instituţiei pe care o conduce şi limitările impuse de lipsa resurselor materiale.

Seminţele neameliorate, extrem de importante

Peste 70% din materialul stocat în colecţiile Băncii este autohton şi reprezintă specii vegetale locale create prin contribuţia multor generaţii de cultivatori ai pământului. Multe dintre ele nici nu se mai află în cultură.

Este şi cazul varietăţilor tradiţionale de in (Linum usitatissimum), cânepă (Cannabis sativa), la care eroziunea genetică atinge procentul maxim, în timp ce la alte specii, precum Zea mays (porumb), Vicia faba (bob), Triticum monococcum (alac), pierderile pot fi plasate în intervalul 50-80%. Două categorii de resurse genetice vegetale sunt extrem de valoroase, seminţele ţărăneşti care n-au parcurs un proces de ameliorare şi rudele sălbatice ale plantelor de cultură. Ambele au mare importanţă ştiinţifică, fiind purtătoare ale unor gene de interes pentru creatorii de noi soiuri sau hibrizi.

Reintroducerea în cultură a varietăţilor tradiţionale

În fiecare an Banca de Resurse Genetice pune gratuit la dispoziţia agricultorilor şi amelioratorilor care doresc să introducă însuşiri ale seminţelor neameliorate într-o formă modernă soiurilor actuale materialul semincer de care dispune. Stocurile destinate acestui scop sunt însă limitate, motiv pentru care o probă are maximum 25 de seminţe. Potrivit dnei director Străjeru, reintroducerea în cultură a varietăţilor tradiţionale este atractivă mai ales pentru micii agricultori care îşi doresc să le cultive într-un sistem aproape ecologic. Este important însă ca aceştia să păstreze varietăţile tradiţionale furnizate prin continuarea cultivării lor. De altfel, aceasta este una dintre condiţiile impuse de Banca de Gene celor care solicită material semincer. Pentru a intra în posesia unor astfel de seminţe trebuie completată o cerere online pe site-ul instituţiei în perioada 15 noiembrie - 15 ianuarie pentru culturile de primăvară şi 15 august - 15 septembrie pentru înfiinţarea culturilor din toamnă.

Cercetare pe bani puţini

Banca de Resurse Genetice are nevoie de o finanţare adecvată, dar realitatea este că resursele financiare, în special cele aferente cheltuielilor de întreţinere, sunt insuficiente. Banca este mare consumatoare de energie electrică (141.360 kw anual), deoarece colecţiile de seminţe sau cele in vitro au ca temperaturi de depozitare -20ºC, +4ºC, respectiv +10ºC. Uscarea materialului reproductiv se realizează de asemenea cu echipamente care, deşi moderne, sunt energofage. Potrivit doamnei Străjeru, dotările nu sunt folosite la întreaga lor capacitate, iar aceasta va determina pierderi irecuperabile de resurse genetice vegetale.

Astăzi, în colecţiile Băncii de la Suceava sunt aproximativ 17.000 de probe, care aparţin unui număr de 340 de specii vegetale. Multe dintre ele au şi o sută de ani, iar longevitatea a fost asigurată prin păstrarea seminţelor în recipiente închise ermetic cu un conţinut de umiditate scăzut, de 5-8%, la temperaturi de +4ºC/-20ºC. În momentul de faţă, în lume sunt peste 1.700 de Bănci de Resurse Genetice Vegetale, 500 dintre ele doar în Europa.

Laura ZMARANDA