Adama 750x100 30 martie
update 3 Apr 2020

Valorificarea laptelui: procesator versus dozator

FotoȘ agrostandard.ro FotoȘ agrostandard.ro

Promovarea instalării tinerilor fermieri a fost unul dintre obiectivele vechiului PNDR, iar interesul pentru accesarea Măsurii 112 nu a fost unul scăzut. Tinerii care au obţinut cei 40.000 de euro au pus bazele unei afaceri în speranţa clădirii unei reuşite. În cadrul GAL-ului Ţara Bârsei, doi dintre tinerii fermieri care au obţinut fondurile nerambursabile au investit banii în înfiinţarea unor ferme de vaci de lapte.

De la silvicultură la zootehnie

Iulian Necula este unul dintre tinerii care cred în potenţialul zootehniei româneşti. Cu toate că este şcolit în domeniul silviculturii, ba mai mult lucrează în cadrul Ocolul Silvic Braşov de mai bine de 2 ani, se ocupă şi de creşterea animalelor. A moştenit această pasiune de la tatăl său, inginer zootehnist de meserie, şi astfel a ajuns să administreze o fermă de vaci. „Am 18 vaci, efectiv pe care intenţionez să îl măresc cu încă 10-15 vaci. Am obținut prin Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier, 24.000 de euro, un procent de 60% din totalul sumei. Am cumpărat 1 ha pe care vreau să extind ferma“, a declarat tânărul fermier.

Veşnicul impediment – birocraţia

Cel de-al doilea tânăr fermier, Silviu Cojocariu, are un efectiv de 32 de capete, este mulţumit de activitatea desfăşurată în cadrul fermei sale, dar ar fi loc şi de mai bine. Primul impediment cu care s-a confruntat până la obţinerea fondurilor europene a fost birocraţia. „Am accesat 40.000 de euro pe Măsura 112; în prima tranşă am primit 60%, adică 24.000 de euro, cu care am achiziţionat 10 juninci gestante. A fost destul de greu pentru că ne-am lovit de birocraţia din România; din păcate, pe noi, tinerii, ar trebui să ne sprijine statul mai mult, vrem să facem ceva, dar ne lovim de aceeaşi problemă. Din momentul depunerii actelor a durat cel puţin un an până am obţinut banii, au mai intervenit diverse probleme, mi-a fost refuzat dosarul, l-am redepus şi, într-un final, a fost bine. În acest moment am un efectiv de 32 de capete, dintre care 12 vaci mulgătoare, 3 tăuraşi, restul fiind juninci gestante - toate din rasele de lapte“, susţine Cojocariu.

Nemulţumirea – preţul laptelui

Chiar dacă ambii fermieri intenţionează să investească în creşterea efectivului şi modernizarea fermei au şi o mare nemulţumire – piaţa de desfacere, mai bine zis preţul laptelui la poarta fermei.

„De la cele 12 capete mulgătoare obţinem 145 de litri/zi. Laptele îl vindem unui procesator local; din păcate, preţul laptelui este foarte mic în comparaţie cu munca depusă: acum a scăzut din nou, este 1 leu şi 12 bani. Încercăm să renegociem cu producătorii preţul laptelui, nu avem altă variantă“, adaugă Silviu Cojocariu.

Aceeaşi nemulţumire îl macină şi pe Iulian Necula, însă el a găsit o soluţie pentru a putea valorifica laptele în condiţii mai avantajoase: „Am reușit să achiziționez două dozatoare de lapte pe care le-am instalat în piețele din Brașov, astfel am desfacerea asigurată. Primul a fost mult mai scump, 10.000 de euro, și are o capacitate de 400 de litri de lapte, cel de-al doilea are o capacitate mai mică – 150 de litri, însă în acest moment este suficient pentru desfășurarea activității.“

Astfel, achiziţionarea dozatoarelor este una dintre soluţiile optime pentru o desfăşurare mai bună a fermei, însă concurenţa poate reprezenta un impediment, unul important, dar nu de nedepăşit. „Concurența este foarte mare, în fiecare piață sunt deja 5-6 dozatoare de lapte, dar dacă laptele este calitativ, ai și clientelă. Înainte de a avea aceste dozatoare livram laptele procesatorilor din zonă, dar nu ne-a convenit prețul. Obțineam 0,70 de bani pe litrul de lapte, iar la dozator vindem laptele cu 3 lei/litru“, concluzionează Cojocariu.

Patricia Alexandra POP
Loredana Larissa SOFRON

Articole înrudite