reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Prognoze moderate pentru producția de rapiță, în 2015

Gerurile din luna ianuarie au afectat suprafețele cultivate cu rapiță, mai ales în zonele în care a fost secetă în toamnă, la semănat. În Buzău, de exemplu, agricultorii vorbesc de pierderi de 10-20%, în condițiile în care câteva sute de hectare de rapiță au fost compromise total. Nici estimările din piață pentru producția din 2015 nu sunt prea optimiste, raportat la recolta din 2014, mai ales că la nivel național există destule suprafețe semănate în toamnă care n-au răsărit, suprafața totală cultivată fiind mai mică.

Unul dintre județele cele mai afectate de gerul din ianuarie – la mijlocul lunii ianuarie, temperaturile au scăzut în Câmpia Bărăganului până la minus 15 grade – este Buzău, unde specialiștii estimează că aproximativ 300 de hectare au fost compromise în totalitate, iar cele peste 9.000 de hectare cultivate cu rapiţă au fost afectate în proporţie de circa 10-20%. Directorul Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, Cosmin Florea, a declarat pentru Agerpres că, din cauza secetei din perioada de semănat din toamna trecută, culturile de rapiţă au intrat în iarnă slab dezvoltate. „Culturile de rapiţă sunt neuniforme, iar gerurile siberiene le-au prins fără o dezvoltare satisfăcătoare“, a spus Cosmin Florea. Gerul a afectat și culturile de grâu şi orz, însă pierderile sunt mai mici.

Probleme sunt și în județul Prahova, după cum a declarat Adrian Mocanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din județul Prahova. El s-a plâns de faptul că rapița nu a crescut așa cum ar fi trebuit, motiv pentru care agricultorii se așteaptă la producții mai mici în acest an față de 2014, când nivelul a fost de 3.600 kg la hectar.

În Vrancea, în schimb, Constantin Bazon, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județ, spune că deocamdată nu sunt probleme, chiar dacă au fost câteva zile de îngheț cu geruri care au ajuns chiar la minus 20-21 de grade Celsius, deoarece cultura a fost acoperită de zăpadă. Recunoaște, însă, că suprafețele cultivate sunt mai mici față de anul trecut, deoarece nu au fost condiții bune de semănat în toamnă, din cauza secetei. De altfel, potrivit datelor Direcției pentru Agricultură a județului Vaslui, în toamna anului trecut suprafețele semănate cu rapiță s-au redus la 8.615 ha, în scădere cu 11.423 ha raportat la anul anterior. În prima săptămână a lunii ianuarie, doar 41% din suprafețe erau răsărite, 45% erau parțial răsărite și nerăsărite. Peste 2.500 ha au fost întoarse în toamnă, nefiind exclus ca și în primăvară alte suprafețe să fie întoarse, cu pierderi financiare însemnate pentru fermieri.

În Ilfov, în schimb, se pare că nu sunt încă probleme. Ilie Dan, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ilfov, spune că în această zonă a țării a fost suficientă zăpadă care a acoperit culturile, acestea nefiind puse în pericol, cel puțin deocamdată, din cauza gerurilor. În Ilfov suprafețele cultivate se ridică la nivelul celor din 2014, susține Ilie Dan.

În 2014 România a înregistrat o producţie-record de rapiţă, de peste un milion de tone, aproape dublu față de anul anterior, de pe cele 423.237 de hectare cultivate. Datele Ministerului Agriculturii arată că aceasta a fost cea mai mare producţie consemnată după 1970.

Interesul fermierilor pentru cultura rapiței a crescut în ultimii ani, dovadă fiind și suprafețele semănate, care s-au majorat de la 105.295 de hectare în 2012 la 284.874 de hectare în 2013, respectiv 423.237 de hectare în 2014. Anul trecut media la hectar a fost de 2,573 de tone de rapiţă, față de 2,274 de tone în anul anterior.

Ioana GUŢE