reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Nov 2019

Sri Lanka, „lacrima de smarald“ a Oceanului Indian

PUBLICITATE: Agenție de turism: http://www.kmd-travel.ro/


După Etiopia… Sri Lanka

Îmi amintesc emoţia pe care am trăit-o în ziua în care prietenii noştri, pasionaţi şi ei de călătorii exotice, ne-au propus să mergem în Sri Lanka. Fără îndoială, curiozitatea de a vedea noi locuri nu mi-a dat pace, aşa că am pornit la drum.

Călătoria a început cu o scurtă escală de 3 zile în Insulele Maldive şi s-a încheiat cu alte 2 zile în Qatar. Promit să scriu şi despre aceste locuri, dar sufletul meu a rămas sedus de atmosfera magică a vestitului Ceylon.

De frumuseţea acestei insule au fost fermecaţi pe rând corăbierii portughezi, olandezi şi englezi care în timp şi-au lăsat amprenta în arhitectura şi obiceiurile locului.

Nu poţi să te gândeşti la Sri Lanka fără să faci referire şi la tsunami-ul devastator din 2004 când noi, creştinii, sărbătoream Crăciunul, dar se pare că tot natura a pus în loc privelişti fără seamăn.

Ce am văzut a fost mai mult decât mă aşteptam. Contrastul dintre verdele palmierilor, portocaliul nucilor de cocos, albastrul oceanului şi nisipul fin al plajelor îţi pot ocupa sufletul şi mintea pentru câteva zile.

Aroma florilor de frangipany m-a urmărit pe tot traseul, iar verdele arborilor şi al plantelor m-a ţintuit de multe ori în loc creându-mi senzaţia că eram în grădina raiului.

Natura domină chiar şi în oraşe. De multe ori hotelierii ne sfătuiau să ţinem ferestrele închise ca să evităm furturile pricinuite de maimuţele curioase.

Totul e uimitor: fauna şi flora sunt diverse, patrimoniul cultural unic, zeităţi fantastice care prind viaţă când vizitezi templele budiste sau hinduse, locuri sfinte în care intri cu pioşenie şi recunoştinţă.

Apoi ayurveda, cel mai vechi sistem de medicină din lume, te cucereşte cu modul inedit de a privi trupul omului ca pe un templu al sufletului.

Am avut şi ocazia să ne apropiem de elefanţi, animale care impresionează prin mărime şi putere, iar faptul că noi i-am hrănit sau i-am mângâiat mi-a lăsat o senzaţie pe care nu o pot uita uşor. Nu pot uita nici baia relaxantă în apele calde ale Oceanului Indian şi nici gustul sucului de nucă de cocos, al ananasului şi al altor fructe exotice sau al ceaiului.

Văzută din microbuz, mijloc cu care ne-am deplasat întreaga perioadă a călătoriei, viaţa localnicilor din Sri Lanka, deşi petrecăreţi din fire, mi s-a părut destul de grea şi am ajuns la concluzia că nu e uşor să rezişti decât dacă eşti înzestrat cu calităţi de adaptare speciale.

Mi-am propus să descriu oamenii şi obiceiurile lor pentru că aceste lucruri îşi fac loc în gândurile mele la fel ca şi cele despre natură, istorie sau religie.

Sri Lanka, „lacrima“ din Oceanul Indian, cum este supranumită ţara după forma sa geografică, este locul pe care vreau să vi-l descriu pe parcursul a câtorva episoade, care sper să vă stârnească îndată curiozitatea de a călători, măcar şi imaginar alături de mine.

Teofilia BANU