Prisăcani, o comună care se dezvoltă cu fonduri nerambursabile

Prisăcani, din judeţul Iaşi, în anul 2004 a fost prima comună de pe malul Prutului care avea aducţiune de apă curentă în majoritatea casele oamenilor. Mai târziu, prin fonduri europene s-a extins rețeaua de canalizare și s-au realizat următoarele: o staţie de epurare, o bază sportivă, un parc şi alei pietonale. Ghiorghe Stanciu, primarul comunei, ne spune că aici s-a pus accent şi pe modernizarea şcolilor şi pe atragerea investitorilor în domeniul agriculturii.

Prioritatea numărul unu: aducţiunea de apă

Ghiorghe Stanciu îşi desfăşoară activitatea de ani buni în administraţia publică. Mandatele sale de primar au început din 1999 până în 2008 şi din 2016 până în prezent. În primul an de mandat spune că a fost o mare provocare pentru el deoarece comuna Prisăcani nu beneficia de fonduri şi de utilităţi, de planuri de dezvoltare şi de un viitor care să îi apropie de Uniunea Europeană. „În primele mandate prioritatea numărul unu a fost aducţiunea de apă; drept dovadă în anul 2004 Prisăcani era prima comună de pe malul Prutului care avea aducţiune de apă curentă în casele oamenilor, ce-i drept, nu în toate. Mai târziu, în 2006, s-a ajuns la o distanţă de cca 30 km de extindere a aducţiunii de apă şi majoritatea caselor beneficiau de apă potabilă. Ulterior, în 2008, ca prioritate, tot prin fonduri europene, am implementat acea Măsură 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; astfel am marjat pe canalizare şi pe dezvoltarea utilităţilor pentru comunitate. Au urmat 10 km de extindere a canalizării şi cu ape uzate, inclusiv o staţie de epurare, o bază sportivă, un parc lângă primărie şi alei pietonale (...). Din 2016 am reuşit să ducem apă curentă până la ultima casă din comunitate şi să achiziţionăm un buldoexcavator. Totodată, prioritare pentru mine au fost şcolile, iar acum consider că ne apropiem de acele cerinţe la nivel european. Atât copiii cât şi profesorii beneficiază de condiţii optime; de altfel, am reuşit să atragem cadre didactice calificate şi să decontăm transportul acestora. Cu toate că este dificil să mergi pe principiul «să cheltuieşti banii cu folos», din puţinul buget pe care îl avem, aproximativ 1 milion de euro/pe an pentru dezvoltare, am schimbat acoperişuri şi am modernizat sălile de clasă ale şcolilor“, a adăugat primarul comunei.

Tinerii fermieri investesc în agricultura ecologică

Prisăcani este o comună preponderent agrară drept dovadă aici sunt câteva ferme mai mari care sunt conduse de diverşi arendaşi care cultivă între 300 şi 500 ha. Tot aici există câţiva producători de legume mai mici şi o fermă de bovine unde sunt aproximativ 300 de capete vaci de lapte, dar şi tineri fermieri cu entuziasm care demonstrează că se poate face agricultură ecologică în această comună, mai adaugă Ghiorghe Stanciu. „Împreună cu Consiliul Local am pus la dispoziţia fermierilor şi a investitorilor o suprafaţă de 16 ha pentru a dezvolta ferme. Deja avem concesionată o suprafaţă de 8 ha pentru trei investitori; unul vrea să facă o fermă de păsări pentru producţia de ouă, altul vrea să investească într-o seră şi în procesarea produselor aferente, iar un al treilea face acum o îngrăşătorie de tăuraşi cu abatorizare (...); încercăm să atragem investitorii deoarece ştim că atrăgându-i putem să ne dezvoltăm şi noi.

Făbricuţă de procesare a fructelor de pădure

Pentru tânărul Andrei Stanciu totul a pornit de la o mică plantaţie de fructe de pădure dezvoltată în urma accesării de fonduri europene; ulterior s-a gândit să şi proceseze fructele pe care le obţinea. „Producem sucuri şi alte produse adiacente naturale, fără zahăr şi conservanţi. Avem o suprafaţă cultivată de 25 ha, iar fructe de pădure exclusiv în jur de 5 ha, însumând zmeur, mur, cătină şi coacăz. Investiţia iniţială, doar plantaţia de fructe, a fost undeva la 25.000 de euro şi mai departe pentru a dezvolta această făbricuţă am avut nevoie de aproximativ 120.000 de euro, tot fonduri europene. Făbricuţa în sine a costat 30.000 de euro, cu utilajele aferente, respectiv presa care stoarce ce-i mai bun din fructe; din presă avem un tanc în care sucul merge şi mai avem un pasteurizator, unde sucul este ambalat şi pasteurizat la 80 grade pentru a elimina toţi agenţii bacteriologici. 2019 a fost anul de început pentru noi; abia în vară am primit utilajele şi a fost un test pentru a vedea reacţia publicului la produsele noastre deoarece am avut doar câteva sute de litri de suc procesat. Vrem să ne maximizăm capacitarea de producţie şi să investim în facilităţile de stocare şi inventariere. De asemenea, dorim să creăm o cooperativă împreună cu alţi fermieri pentru a integra întreaga producţie sub un brand comun care ne poate duce mai departe pe piaţă“, a mai adăugat Andrei.

Sera cu roşii cherry ecologice

O altă investiţie prin accesarea de fonduri europene a fost sera familiei Mazdrag, ne spune primarul localităţii. „În jurul anilor 2010 s-a început construcţia serei şi a costat 600.000 de euro, iar producţia principală se bazează pe obţinerea de roşii cherry (...) şi se merge pe profit. Pe viitor urmează «să îi prindem», dacă vor fi de acord, într-o cooperativă agricolă la nivel de comunitate, în care să putem maximiza profitul acestor producători pentru a-şi vinde la preţul real produsele“, a specificat Ghiorghe Stanciu.

Ciupercărie în sistem ecologic

În comuna Prisăcani, cu ajutorul fondurilor europene s-a putut construi şi o fermă pentru producţia de ciuperci, care este aproape gata de dat în folosinţă. Această investiţie a costat 2 milioane şi jumătate de euro şi este a firmei Bio Compost SRL, mai menţionează primarul comunei. „Noi în calitate de UAT am pus la dispoziţie acest teren care este concesionat de la primăria Prisăcani şi nu ne interesează obţinerea banilor pentru concesiune, ci investiţia care a fost făcută, producţia care se va obţine pe viitor, precum şi atragerea forţei de muncă pentru comunitatea noastră. Cei care au accesat acest proiect au fost sprijiniţi de comunitate din anul 2004, când au fost făcuţi primii paşi, şi vedem că abia după 16 ani s-a concretizat această investiţie mare care ne face responsabili şi mândri. Sperăm ca în luna august să înceapă producţia de ciuperci Pleurotus şi Champignon. Urmează şi o extindere a acestei ciupercării pentru procesarea acestor produse. Tot firma aceasta îşi va produce singură compostul necesar pentru obținerea ciupercilor, ceea ce este un proiect unic în ţară deoarece la ora actuală toţi producătorii de ciuperci importă acest compost din ţările vecine“, a încheiat Ghiorghe Stanciu, primarul localităţii Prisăcani, judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA