Miroslava, o comună reper

De multe ori atunci când ne gândim la comunele din ţara noastră ne imaginăm localităţi cu câţiva locuitori, şi aceia bătrâni, sau sate în care elevii merg kilometri întregi pentru a ajunge într-o sală de clasă, dar, cu siguranţă, există şi comune mândre ai căror locuitori beneficiază de facilităţile unui sat european. Un astfel de exemplu este comuna Miroslava din judeţul Iaşi, o aşezare cu o istorie aparte, cu oameni harnici care păstrează tradiţia, dar care nu ocolesc tendinţele vremurilor.

Scurt istoric

Zona metropolitană a Iaşului cuprinde, pe lângă reşedinţa de judeţ, 13 comune care au un rol important în dezvoltarea economică a întregului judeţ. De departe, cea mai importantă comună este Miroslava. Atestată documentar în jurul anului 1500, comuna a devenit un model prin evoluţia sa continuă. Cele 13 sate – Ciurbeşti, Corneşti, Dancaş, Găureni, Horpaz, Miroslava, Uricani, Valea Adîncă, Valea Ursului, Voroveşti, Balciu, Brătuleni, Proselnici – se întind pe 8.270 de hectare şi oferă numeroase motive pentru a locui la ţară sau, măcar, motive pentru a vizita această parte de lume.

Obiective turistice

Dintre numeroasele obiective turistice ale comunei ne putem aminti de la monumente istorice şi până la daruri unice ale naturii. Mai întâi amintim Rezervaţia floristică Valea lui David – denumirea rezervaţiei provine de la numele profesorului Mihail David, un important naturalist şi geograf al zonei moldave, şi cuprinde 570 de specii de atofite, numeroase rarităţi floristice sau faunistice.

Apoi rezervaţia Pădurea Uricani este o arie protejată de interes naţional ce se întinde pe o suprafaţă de cca 70 de hectare unde întâlnim, pe lângă speciile ocrotite de lege, şi goruni, stejari sau tei argintii care oferă un peisaj forestier aparte.

Mai mult, aici întâlnim şi Podgoria Uricani atestată încă din anul 1588, ce oferă un vin deosebit, dar şi trei biserici încadrate în patrimoniul naţional.

De menţionat este faptul că la Miroslava se poate vizita Palatul Sturdza, construcţie realizată la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman. Din anul 2004 palatul a devenit monument istoric, iar în prezent aici sunt amenajate Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei şi biblioteca Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu“.

Dezvoltare continuă

Despre comuna de astăzi am aflat mai multe detalii de la primarul comunei, Dan Niţă. Aflat la cel de-al doilea mandat ca primar, acesta a contribuit la dezvoltarea comunei din mai multe puncte de vedere: economic, social sau cultural.

Dacă în majoritatea comunelor populaţia este într-o continuă scădere, la Miroslava numărul locuitorilor creşte constant: „Se construieşte permanent, populaţia creşte anual cu 1.500 – 2.000 de locuitori şi aproximativ 650 de case noi. Populaţia întinereşte şi mulţi dintre locuitorii municipiului Iaşi se retrag în comuna noastră şi îşi construiesc case pentru a se odihni dincolo de zgomotul oraşului“, a declarat Dan Niţă, primarul comunei.

Prin faptul că este situată aproape de municipiul Iaşi, comuna beneficiază de nenumărate avantaje care contribuie la dezvoltarea constantă. Unul dintre principalele atuuri este acela că numeroşi agenţi economici aleg să îşi dezvolte afacerile la marginea Iaşului şi multe dintre marile centre comerciale care deservesc implicit locuitorii din mediul urban sunt situate pe raza comunei Miroslava. Însă există şi neajunsuri!

„La nivel comunal avem 370 de agenţi economici, de aici vin şi principalele resurse financiare. Suntem înstăriţi faţă de alte comune ale judeţului Iaşi, dar nu atât cât trebuie! Având în componenţă 13 sate, şi cheltuielile sunt mai numeroase. De exemplu, avem 308 km de drum care trebuie întreţinut şi modernizat constant. Şi lista de nevoi poate continua“, adaugă primarul.

Chiar dacă se află la marginea oraşului reşedinţă de judeţ, Miroslava nu beneficiază de utilităţile moderne de foarte mult timp, demersul pentru a avea apă, canalizare sau gaz fiind unul destul de greoi, după cum mărturiseşte Dan Niţă: „Am adus apa în comună în toate cele 13 sate – era un paradox până nu demult: toate conductele de apă şi gaz ale oraşului Iaşi treceau prin Miroslava, dar comuna nu avea acces la aceste utilităţi. La nivelul canalizării nu suntem nici măcar aproape de a acoperi cele 13 sate, fiind nevoie de foarte mulţi bani, în jur de 12 milioane de euro. Am realizat lucrările de canalizare în localităţile Miroslava, Baciu şi am început lucrările şi în satul Valea Adâncă“, continuă edilul.

În acest moment comuna pare a fi mai mult una industrială, dar, până de demult, şi agricultura reprezenta un reper. Nu puţini au uitat de vinul de Uricani, dar viile nu prea mai sunt. Nici creşterea animalelor nu ocupă acelaşi interes ca în anii trecuţi. „Zona este foarte potrivită pentru cultivarea viţei-de-vie, era renumit vinul de Uricani, dar locuitorii nu mai cultivă astfel de struguri, pentru că au dat pământurile în arendă din cauza faptului că nu aveau unde să-şi vândă produsele. O mare parte a populaţiei s-a ocupat cu creşterea animalelor. Ţăranii plecau la Iaşi să-şi vândă produsele, însă nu mai pot practica nici această activitate. Dacă în 2008 în comună erau 7.000 de vite acum sunt 270! Este mai mult decât îngrijorător, dar acest lucru se întâmplă pentru că localnicii nu pot valorifica produsele aşa cum trebuie pentru a nu ieşi în pierdere“, susţine Niţă.

Educaţie şi informare

În comuna Miroslava a fost înfiinţat primul liceu agricol din ţară. În anul 1831 a fost înfiinţat Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“ care pregăteşte şi astăzi specialişti în domeniul agricol. Tot de la primarul comunei am aflat faptul că unele şcoli din comună au fost închise din cauza unui număr mic de elevi, dar că în acest moment se doreşte redeschiderea lor pentru o mai bună funcţionare a sistemului. Mai mult, o parte dintre elevii celor 13 sate învaţă în municipiul Iaşi, aceştia ajung la şcoală cu microbuzele făcând naveta.

În urma unei investiţii de 1 milion de lei din fonduri europene, în 2014 a fost inaugurat centrul de informare turistică de la Miroslava care are rolul de a-i informa pe cei interesaţi de bogăţiile României.

Pentru a afla noutăţile din comună, locuitorii au ziar local care apare lunar, având un număr de 8 pagini ce prezintă informaţii în diferite rubrici de interes.

Aşadar, cele 22.000 de suflete care locuiesc, permanent sau doar la sfârşit de săptămână, cum se întâmplă cu locuitorii Iaşului care şi-au construit case de vacanţă în satele Miroslavei, au numeroase motive de a fi mândre de comuna lor.

Centrală fotovoltaică unică în ţară

Prin faptul că Miroslava este o comună mare şi în continuă dezvoltare, oamenii de afaceri sunt tot mai interesaţi să investească în această zonă. De aici a pornit şi ideea construirii unei centrale fotovoltaice unice în ţară. Proiectul va fi realizat cu bani europeni şi va asigura iluminatul în instituţiile publice şi pe cel stradal. Centrala va fi construită pe un teren de 5 ha din satul Ciurbeşti şi va funcţiona cu ajutorul unor dispozitive unice denumite „trakere“. În urma finalizării acestei lucrări, membrii consiliului local susţin că se vor economisi, anual, până la 300 de mii de euro.

I. Banu,
Loredana Larissa SOFRON