reclama youtube lumeasatuluitv

Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi

Monument de credinţă şi statornicie

Străjuită de maiestuoasa statuie ecvestră a lui Bogdan I, pe o stradă liniştită din Rădăuţi se înalţă Mănăstirea Bogdana, prima construcţie religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originară nealterată până astăzi. Cu ziduri groase de 1,4 metri, sprijinite de contraforturi, Biserica Sfântul Nicolae a fost ctitorită de Bogdan I după anul 1359, pe locul unei biserici de lemn. Dacă în Catedrala Saint Denis din Franţa au fost înmormântaţi primii regi ai Franţei, tot astfel la Mănăstirea din Rădăuţi îşi află locul de veşnică odihnă primii domnitori ai Moldovei.

Pe mormintele unde Ştefan cel Mare a pus lespezi frumos sculptate în memoria înaintaşilor săi se află Bogdan I, Laţcu, Petru I Muşatinul, Roman I, Ştefan I, precum şi alţi membri ai familiilor domneşti: Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, Anastasia, fiica lui Laţcu, Stana, mama lui Ştefăniţă. Asemenea tuturor locaşurilor de cult din această parte de ţară, Biserica Sfântul Nicolae a avut o istorie zbuciumată care a culminat în 1775, odată cu ocuparea Nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic, când mănăstirea ce funcţiona în jurul Bisericii Sfântul Nicolae a fost desfiinţată.

Reînfiinţată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 1 martie 1992, Mănăstirea Bogdana oferă acum credincioşilor şi turiştilor ce o vizitează în număr mare dovezi privind istoria acestui colţ de ţară, unitatea şi continuitatea dinastiei moldoveneşti de la Bogdan I la Alexandru cel Bun. Pictura interioară în frescă există încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun, aşa cum o atestă un document din 1415. În timp, veşmântul pictural a fost refăcut de Ştefan cel Mare şi apoi de Alexandru Lăpuşneanu. Să amintim patru mari compoziţii: Cina cea de taină, Împărtăşirea Sfântului Apostol cu vin, Împărtăşirea Sfinţilor Apostoli cu pâine şi Spălarea picioarelor. Toate aceste picturi în frescă, de pe timpul lui Ştefan cel Mare, pot fi admirate în altarul bisericii. În naos se află tabloul votiv care reprezintă un domnitor cu barba lungă ce ţine în mână biserica fără pridvor. Urmează apoi un copil, un alt domnitor cu barbă scurtă şi un altul fără barbă care, spun specialiştii, ar putea fi Ştefan cel Mare.

Biserica Sfântul Nicolae adăposteşte şi moaştele Sfântului Ierarh Leontie, mare odor duhovnicesc, alături de un fragment din sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Teodosie aşezate într-o frumoasă raclă de argint. În fiecare an pe 1 iulie are loc un mare pelerinaj la Sfintele moaşte, tradiţie care se păstrează pentru locuitorii din această parte de ţară de mai multe veacuri. Pe lângă neîntrerupta rugăciune a monahilor ce nevoiesc aici, o atenţie deosebită se acordă celor nevoiaşi. În incinta mănăstirii a fost înălţat în ultimii ani un impunător paraclis ce poartă hramul Sfântului Ierarh Leontie şi tot aici, prin strădania părintelui stareţ, a fost construit, pentru persoanele singure şi bătrâni, un dispensar cu toate cele necesare.

Pe un teren aparţinând mănăstirii a fost construit un aşezământ pentru copiii orfani purtând numele Sfântului Ierarh Leontie care cuprinde 12 vile, o biserică, terenuri de sport şi un corp administrativ. „Copiii adăpostiţi aici, ne spune părintele stareţ Iustin, vor învăţa o meserie în incinta aşezământului, iar cei care vor vrea să înveţe mai departe vor fi trimişi la licee şi la universităţi prin grija mănăstirii. Vrem, subliniază părintele stareţ, să le purtăm de grijă până când se vor aşeza la casele lor.“

Iată, aşadar, se poate spune că lăcaşul de închinare de la Rădăuţi, biruind vremelnicia vremurilor, transmite mesajul tainic al dragostei de ţară şi al evlaviei străbune.

Stelian Ciocoiu