reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Cine şi cum fentează statul român

România a tot aşteptat investitorii străini în ultimul sfert de secol de aşa-zisă economie de piaţă. Numai că aceşti investitori străini nu s-au prea ridicat la nivelul aşteptărilor. Foarte multe companii cu capital străin care activează în agricultură, industria alimentară şi a procesării produselor agricole din România au companii-mamă în nişte cutii poştale din Cipru, către care „exportă“ cea mai mare parte a profiturilor.

Zeci de miliarde de euro părăsesc, în acest fel, România către gaura neagră numită Cipru, în loc să intre în bugetul de stat, în timp ce populaţia României şi IMM-urile trebuie să suporte cele mai „creative“ taxe şi impozite din toată Uniunea Europeană.

Regăsim, însă, în această situaţie companii din toate domeniile, cu precădere din sectorul producerii şi comercializării energiei, imobiliare, case de avocatură şi companii internaţionale de consultanţă şi audit. Principalele 6.000 de firme care derulează afaceri ce susţin aproape jumătate din bugetul prognozat al ţării au avut grijă să-şi pună profiturile la adăpost.

„Firmele-mamă“ preiau tot

Firmele din România au un aport la capitalul social al companiilor-mamă din cutii poştale din Cipru de până la 100%. Schema exportului masiv de bani este cât se poate de simplă, fiind utilizată de ani de zile şi brevetată de multinaţionale, pentru a-şi repatria legal profiturile. În ultima vreme, însă, fenomenul a căpătat proporţii îngrijorătoare, care pun în pericol chiar siguranţa naţională pentru că, anul trecut, reprezentau 7,8% din PIB-ul României, un nivel uriaş având în vedere faptul că nu vorbim despre investiţii directe, ci despre cooptarea în acţionariatul celor mai profitabile companii a unor acţionari ciprioţi, în fapt, nişte simple căsuţe poştale. În acest fel sume imense sunt ascunse de autorităţile fiscale.

Statul român, atent la IMM-uri, absent la marea evaziune

Statul român, spre deosebire de cel ungar, de exemplu, a reacţionat destul de timid la această strategie de a nu plăti taxe şi impozite în România, deşi ştie că „firmele-mamă“ preiau, sub diverse forme, toate veniturile realizate în ţara noastră, de multe ori declarând chiar profit zero ani la rând. La fel ca încasările statului român. Reprezentanţii fermierilor consideră că aceasta este o situaţie clară de subminare a economiei naţionale.

Evaziunea, subminarea economiei naţionale

„Este vorba despre subminarea economiei naţionale, poate chiar despre înaltă trădare. Câţiva străini fac profituri imense pe resursele ţării, iar cei mulţi construiesc bugetul din taxe foarte mari“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR).

La rândul său, reprezentantul marilor fermieri susţine şi el că este vorba despre un caz de subminare a economiei naţionale şi de suprataxare a cetăţenilor pentru a acoperi golurile off-shore-urilor.

„Taxele sunt luate tot de la amărâţi. Aţi văzut vreo multinaţională care să se lamenteze că nu-i convin taxele şi impozitele, chiar dacă sunt mai mari ca-n ţara lor? Este un caz clar de subminare a economiei naţionale. Ăştia ne-au luat tot, iar în curând ne vor lua şi aerul. Un lucru este foarte clar: legea din România le permite să facă acest lucru. Dacă ar fi în Germania, în Franţa, nu ar putea“, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta arată că nu este un secret faptul că acest sistem este practicat de foarte mulţi ani fără ca autorităţile să se sesizeze. „Nu este niciun secret că toate multinaţionalele practică sistemul off-shore-urilor. Nu este niciun câştig pentru România că acele societăţi funcţionează în România, fac bani în ţara noastră, dar exportă profiturile. Uitaţi-vă pe bilanţurile companiilor străine. Tot ce are capital străin are profit mic. Aici stau pe pierderi. Au trecut în obiectul de activitate evaziunea fiscală. Şi statul roman nu are nicio problemă cu asta. I-a cercetat cineva vreodată să vadă ce adaos comercial practică sau cu cât cumpără produse din străinătate ori la ce preţuri exportă?!“, se întreabă preşedintele LAPAR.

Lista e lungă

Metro Cash & Carry România, care are ca acţionar societatea cipriotă Zareba Holdings Limites, a avut în cursul anului 2011 o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro şi un profit declarat de 29 de milioane.

Pe lista companiilor din România cu off-shore-uri în Cipru mai găsim nume precum Kronospan Sebeş, cel mai mare procesator şi exportator de masă lemnoasă brută sau semifinisată din România cu un off-shore în Cipru – Kronospan Nominees Limited sau Quadrant – Amroq Beverages Bucureşti (Pepsi Cola), cu Amroq Beverages Bottling Company din Cipru.

Agrisol International din Boldeşti-Scăeni, unul dintre cei mai mari crescători de păsări şi porci, are un off-shore în Cipru numit Sarels International Limited. Şapte Spice Râmnicu-Vâlcea, rezultată din divizarea Vel-Pitar, este controlată de fondul de investiţii  Broadhurst Investments, care deţine un off-shore cu acelaşi nume în Cipru, controlat la rândul său de fondul de investiţii  (NCH).

Dorna Lactate din comuna Dorna Cândreni are un off-shore numit Roadside Investments Ltd., iar Nutricom SA din Olteniţa unul numit Agrigent Holding Ltd. În aceeaşi situaţie se află companii precum La Fântâna Bucureşti (Plinius Investment), Ana Pan SA Bucureşti (Megapearl), Agricom Borcea (Alisa Farming Entreprises), Agroexpert Capital (Entailor Holdings), Comcereal Bacău (Broadhurst Investments), Crama Ceptura (Bostavan Wineries), Dorna Apemin Bucureşti (Deepwaters Investments), Dairy Farms International Bucureşti (Setorline Consultants), Nutriprod Popeşti-Leordeni (Tolaga Entreprises), Quality Crops Production Bucureşti (Helia Holdings), Morărit Panificaţie IRIS Bucureşti (Broadhurst Investments), Vinuri Nicoreşti (Oakham Trading) etc.

Schema de fraudare a fost preluată rapid şi de către miliardarii români, pe lista „ciprioţilor“ regăsindu-se multe nume din Top 300 precum Ion Ţiriac, Bogdan Buzăianu, George Copos, Robert şi Ionuţ Negoiţă.

Cel mai bogat român e tot „cipriot“

Românul cu cea mai mare avere, Ioan Niculae, foloseşte aceeaşi „gaură neagră“ cipriotă în care se pierd banii ce ar trebui încasaţi de către statul român. Astfel, firmele deţinute de acesta, care au cifre de afaceri uriaşe, se ascund în spatele unor obscure „căsuţe poştale“ din Cipru. Bio Fuel Energy SRL (cifră de afaceri 43 milioane de euro) are drept acţionar pe Varenned Enterprises, Rafinăria Astra Română, pe Kalatse Enterprises Ltd., iar Amonil SA, pe Salink Ltd.

Marius Şerban