Pensiunea Vânătorul, servicii moderne într-o locaţie rustică
Într-o zonă izolată a staţiunii Durău, departe de sâcâietoarele zgomote urbane sau rurale, unde simţi „că stropi de linişte îţi curg prin vene, nu de sânge“, vorba lui Blaga, la 800 de metri deasupra mării, acolo unde Ceahlăul începe a se semeţi aidoma unui „uriaş cu fruntea-n soare“, se află pensiunea Vânătorul.
Impozanta construcţie din lemn şi piatră are adunată în ea toată truda, priceperea şi curajul familiei Petrescu (proprietarii pensiunii), căci investiţia este exclusivă, fără un alt sprijin financiar. Odată ajunşi aici, cu siguranţă veţi detecta căldura şi „sufletul“ pensiunii, fiindcă fiecare grindă bătută în cuie, fiecare piatră aşezată la temelie au fost „mângâiate“ de mâinile dibace ale lui Dragomir Petrescu.
Ca la mama acasă în sânul naturii
Multe sunt pensiunile care îmbie promiţând că, odată trecându-le pragul, „vă veţi simţi cu adevărat în sânul naturii“, că „veţi servi preparate ca la mama acasă“, dar puţine sunt cele care corespund acestor slogane, aşa cum o face pensiunea Vânătorul din Durău, comuna Ceahlău, judeţul Neamţ. Aici piatra de temelie este parte din munte sau lespede de râu, pereţii ori mobilierul reprezentând mici bucăţi din codrii Ceahlăului. Aşadar, nu poţi spune că eşti doar înconjurat de natură atâta vreme cât în spaţiul intim al camerei te afli chiar în sânul ei! Cât despre preparatele ca la mama acasă, nici nu se pune problema, atâta vreme cât pensiunea are produse ce provin din ferma proprie, măiestrit preparate de Mihaela Petrescu, soţia lui Dragomir. Totul a început în urmă cu 14 ani, când Dragomir, obişnuit de mic cu munca, proprietar al unui atelier de prelucrare a lemnului, a hotărât să ridice o pensiune la gândul că piatră se găseşte la tot pasul, iar lemnul oricum constituia obiectul muncii sale. Zis şi făcut, numai că, deşi locul ales pentru construcţie era într-un peisaj de basm, ridicarea acesteia nu s-a făcut în trei zile şi trei nopţi, ca-n poveste, ci în luni şi chiar ani de muncă susţinută.
Produse proaspete din ferma proprie
Azi, Dragomir Petrescu e mândru de rodul muncii sale. Şi, ca bun gospodar, nu s-a mulţumit să clădească un fel de „casă mai mare“ pentru oaspeţi, ci s-a gândit şi cum să-i omenească. Drept pentru care a făcut o fermă, iar produsele provenite de aici sunt menite să deservească poftele şi pretenţiile culinare ale celor care-i trec pragul. „În fermă avem vaci cu lapte rasa Simmental, adusă din Germania, în jur de 38 de capete, cu mic, cu mare. Absolut toate produsele, tot ce se face în această fermă, merg pe masa pensiunii. Şi păstrăvul la fel. A! Uitasem să spun că avem o păstrăvărie, de unde scoatem maximum 2 tone pe an. A fost un an bun anul acesta, fiindcă am recoltat tot peştele mare şi-a rămas numai puietul. Acum creşte într-un singur bazin, dar la primăvară îl mutăm, ne extindem. Mai avem 30 de porci şi-o stână care poate fi funcţională pentru turişti, numai că e cam departe, la 30 km de pensiune, dar ne deplasăm! Sunt aproximativ 200 de oi. Fiindcă am certificat sanitar-veterinar pot scoate lactatele pe piaţă oriunde în Uniunea Europeană. Prefer ca din lapte să fac brânzeturi, căci nu-mi convine să dau laptele la procesatori la preţul de 1 leu litrul. Asta cu atât mai mult cu cât, fiind într-o zonă defavorizată, furajele sunt foarte scumpe. Pensiunea am făcut-o cu mâinile mele. Am plecat de jos, am fost ucenic, n-am lucrat la nicio întreprindere, mi-am făcut propriul atelier de prelucrare a lemnului. Lambriurile, pardoselele, tâmplăria, singur am executat-o, iar piatra am cărat-o împreună cu oamenii de la atelierul meu.“
Mândră pensiune pentru pomenire
Deşi i-a fost o vreme teamă să nu aibă destinul Meşterului Manole, adică ce zideşte ziua se dărâmă noaptea (prima construcţie i-a ars şi-a fost nevoit s-o ia de la capăt), s-a îmbărbătat şi a continuat să creadă cu încăpăţânare în reuşita lui. N-a luat bani de la nimeni, n-a accesat fonduri europene. A muncit şi iar a muncit. „N-am vrut să accesez fonduri europene, că mereu este ceva în neconcordanţă. Ba nu corespunde numărul de camere, ba locurile de parcare, ba nu aveam dotările necesare. După ce totul a fost pus la punct şi-a devenit funcţional, am împărţit activităţile cu soţia. Eu am rămas pe creşterea animalelor şi exploataţiile forestiere de aici, din zonă, la Fărcaja, ea a rămas să se ocupe de îngrijirea, administrarea pensiunii, de primirea oaspeţilor şi de partea de bucătărie. Acesta din urmă e punctul ei forte, dar o să povestească ea“, spune zâmbind Dragomir.
Pregătiri pentru Sărbători
Când vine vorba despre preparatele provenite din ferma ei, Mihaela devine foarte volubilă. „Fiind o pensiune agroturistică, încercăm să promovăm produsele care provin din ferma proprie. Pastramă facem din carne de vită, laptele îl transformăm în brânzeturi, smântână, urdă. În pensiune am încercat să creăm un circuit închis de cazare, masă, divertisment, piscină, saună, teren de sport etc. Avem clienţi fideli care îşi fac concediile la noi, îşi petrec sărbătorile la noi, se bucură de preparatele noastre culinare, de liniştea şi frumuseţea zonei. Cu ajunsul până aici stăm mai rău, pentru că drumul este greu accesibil, nu sunt microbuze şi nici măcar indicatoare. Pentru cei care vin de Sărbători pregătim produse tradiţionale din carne de porc, îi întâmpinăm cu cozonaci, cu caltaboşi, cu cârnaţi, pastramă, proţap, fiindcă proţap facem şi de Crăciun şi de Revelion. În orice week-end preţul este de 200 lei/noapte, cazare cu mic dejun inclus, iar în cursul săptămânii de 169 lei/noapte, cu mic dejun, piscină, saună etc.“
Facilităţi: Pensiunea dispune de 60 de locuri de cazare în 11 camere duble, 4 apartamente şi bungalow-uri (4 căsuţe a câte 4 locuri fiecare). Camerele au grup sanitar propriu, tv cablu, apă rece şi caldă în permanenţă. Vă puteţi bucura de piscină interioară încălzită, saună, biliard, tenis de masă. Sunt 100 locuri de parcare şi un imens teren de joacă pentru copii. Mai există un teren de sport, o sală de conferinţe, o terasă de 60 de locuri, un salon eveniment şi un restaurant de 80 locuri.
În zonă: Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui“, poalele muntelui Ceahlău. Se pot face croaziere cu vaporul, cu barca sau cu şalupa şi se pot organiza partide de pescuit sportiv. Vizite la mănăstirile: Durău, Agapia, Văratic, Bistriţa, Secu, Sihăstria, Petru-Vodă. Sf. Ilie (Topliţa). Case memoriale: Ion Creangă, Veronica Micle, Calistrat Hogaş. De văzut rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă“ din apropierea oraşului Târgu-Neamţ.
Paul Rogojinaru
- Articol precedent: Statul e „prinţ“ doar în poveşti. Cercetarea, „Cenuşăreasa“ agriculturii româneşti
- Articolul următor: Sărbători pe Valea Doftanei