Serele modulare, imune la factorii de mediu

În ultimii ani, autoritățile au dat milioane și milioane de lei drept despăgubiri fermierilor ale căror sere au fost distruse de furtuni, grindină sau zăpadă abundentă. Agricultorii și-au reparat serele cu fondurile primite, dar au venit alte și alte intemperii și sute de hectare de sere au fost din nou puse la pământ. Chiar dacă pare greu de crezut, un grup de cercetători din Miercurea-Ciuc au brevetat o construcție, care poate trece cu bine peste toate stihiile naturii și poate fi folosită cu succes pe post de seră „indestructibilă“.

Secretul stă în formă

Un grup de cercetători din Miercurea-Ciuc și de la Facultatea Transilvania din Brașov au dezvoltat un proiect de cercetare în programul POS-CCE numit „Eco-Adăposturi Modulare, dezvoltare de produs“, iar sera modulară este doar unul dintre produsele acestei cercetări. Vasile Grecu (foto), directorul proiectului, a declarat pentru Lumea Satului că noul tip de seră poate fi privit chiar ca o „revoluție“ pentru domeniul horticol. „De ce sere modulare și de ce ecologice? În primul rând pentru a fi montate mai ușor și demontate atunci când nu mai avem nevoie de ele sau când vrem să le punem la păstrare. Ecologice pentru că, în afară de policarbonat, avem material lemnos ca sistem de prindere care nu folosește cuie sau șuruburi. În plus, nu folosim niciun fel de fundație, structura este autoportantă, se așază direct pe pământ. Cu toate acestea, sera modulară este foarte rezistentă prin însăși forma ei hexagonală de aici și posibilitatea de a se încălzi foarte ușor și repede. De aceea, pentru agricultorii care doresc să-și producă răsaduri foarte timpurii, această seră este soluția optimă și, pe cât este de ingenioasă, pe atât este de economică. Se exemplu, fermierii pot să dezvolte pe verticală, pe o suprafață relativ mică de 28 mp, cinci nivele de răsaduri – cel mai mare volum existent pentru această suprafață, pe care îl pot încălzi foarte repede. Cu alte cuvinte, pot începe mult mai devreme să-și producă răsadurile și implicit să le aducă într-o formă mai viguroasă pentru plantatul în câmp.“

Culturi la temperaturi extreme

În noul tip de seră pot fi cultivate mai multe feluri de plante de la flori până la o largă varietate de legume. „De exemplu noi, la Miercurea-Ciuc, unde am construit asemenea sere, avem diferențe foarte mari de temperatură între noapte și zi, chiar și în august am avut 4 grade C dimineața, iar ziua peste 30 de grade. Or, prin construirea acestor sere, ne-am convins în mod direct că legumele s-au dezvoltat foarte bine. Am avut și avem încă, și acum în prag de iarnă, vinete, roșii, castraveți, chiar dacă afară temperaturile au depășit -14 grade C. Cu alte cuvinte, față de o seră obișnuită rezultatele sunt incomparabile.“ În plus, în opinia șefului de proiect, „față de o seră normală cel mai important avantaj ar fi rezistența structurii, gen geo-dom, care este foarte rezistentă la vânt pentru că orice vânt, oricât de puternic, nu o afectează în niciun fel, cum se întâmplă la serele clasice, ci o îndeasă în pământ. În plus, sera noastră este foarte rezistentă la grindină, la zăpadă, oferind un avantaj clar față de serele clasice. De exemplu, la căderile masive de zăpadă, serele modulare se încălzesc foarte repede datorită tocmai «efectului de seră», iar, datorită formei, zăpada cade foarte repede.“ Un mare avantaj a acestui tip de seră este că poate fi amplasat oriunde în grădina de zarzavat, pe pajişti, în curţi betonate, pe clădirile cu acoperiş plat, chiar şi pe blocuri, pentru cei care doresc să practice culturile urbane.

100% românesc

Până acum, structura tip geo-dom a mai fost folosită pe plan internațional într-o multitudine de proiecte, de la construcția de clădiri de locuit cu formă sferică până la proiectarea viitoarelor baze pentru astronauți amplasate pe Lună sau pe Marte. „Proiectul acestei sere este 100% românesc, chiar dacă structura de geo-dom este cunoscută și aplicată de foarte mult timp. Noi am inventat însă și folosim două concepte absolut noi. Și mă refer aici la modularitatea sub această formă și la modul de îmbinare a plăcilor de policarbonat. În urma brevetării acestor construcții modulare am obținut și fondurile de la Uniunea Europeană. În privința costurilor, în funcție de dimensiuni și de gradul de acoperire a domului, prețul poate începe de la cea mai mică versiune de 1.800 de lei și poate crește în funcție de dorința clientului. Mai încercăm și varianta încălzirii cu compost.“ Astfel, în cadrul proiectului, cercetătorii au îmbinat spectaculosul design arhitectural și cu alte elemente de noutate în România: permacultura şi încălzirea cu centrale pe compost. În modulele globulare, plantele cultivate cresc ecologic, fără îngrăşăminte chimice, iar temperatura eliberată prin fermentarea compostului se menţine constant la 22-24 de grade Celsius, chiar şi la temperaturi exterioare de minus 25 de grade Celsius. „Chiar din iarna aceasta încercăm să încălzim o suprafață mai mare. În acest moment în centrul serei avem 62 de grade C, dar încă nu s-a încălzit toată suprafața. Acum așteptăm să vedem câte kilocalorii vom obține cu această centrală pe bază de compost care consumă aproximativ 2 mc de compost“, conchide Vasile Grecu.

Nu numai sere...

Cercetătorii au mai dezvăluit că structurile modulare cu formă sferică sunt concepute pentru mai multe aplicaţii, putând fi folosite şi ca depozite de mari dimensiuni sau ca terenuri de sport. În plus, a fost conceput și un adăpost alpin, cu o capacitate de zece locuri, destinat salvării persoanelor aflate în pericol pe munte şi semnalizat exterior cu balize solare. Eco-adăposturile asigură protecţia maximă a persoanelor, uşa – înglobată în forma refugiului – închizându-se gravitaţional de sus în jos, etanş. Construcţiile se aşază pe sol fără fundaţie, deci nu necesită foarte multe aprobări, sunt ecologice, întrucât nu se toarnă beton pe munte, sunt uşor de montat şi de demontat, iar la sfârşitul ciclului de viaţă pot fi reciclate. În echipa de cercetători au fost cooptaţi specialişti în studiul şi rezistenţa materialelor, în tehnologie şi în proprietate intelectuală, dar şi mulţi tineri voluntari. Fiecare a venit cu câte o propunere şi oamenii de ştiinţă au afirmat că de multe ori s-a întâmplat ca ideile bune să vină de la nespecialişti. „Noi am urmărit soluţii cât mai ecologice, transportabile în rucsac şi am pornit de la triunghiuri, şi nu de la hexagon şi pentagon, iar pentru fixarea pe munte, ca să nu folosim beton, am prevăzut un bor exterior, o talpă exterioară pe care aglomerăm pietre şi în felul acesta construcţia devine foarte stabilă“, a explicat Vasile Grecu.

Bogdan PANȚURU