reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 May 2019

Prognozarea culesurilor de miere de mană

Elaborarea prognozei secreţiei de mană şi respectiv a culesurilor de miere de mană constituie o problemă complexă, acest fenomen fiind condiţionat pe de o parte de răspândirea şi înmulţirea producătorilor de mană, iar pe de altă parte, de nivelul de vegetaţie a plantelor-gazdă, sub influenţa factorilor meteorologici şi pedoclimatici.

Metodele pe care se bazează elaborarea prognozelor la culesurile de mană sunt prelucrarea statistică a rezultatelor fenologice şi a datelor cântarului de control, corelarea prognozelor sinoptice meteorologice cu evoluţia culesurilor de mană, controlul biologic al producătorilor de mană pentru prognozarea evoluţiei lor, corelarea factorilor cosmici cu apariţia în masă a insectelor producătoare de mană şi altele.

La fel ca şi în cazul prognozelor la culesurile de nectar şi în acest caz în cadrul acestor metode se diferenţiază elemente care concură la elaborarea prognozei de lungă durată, pe 2 la 6 luni, şi a celei de scurtă durată, pe 1 la 3 săptămâni.

Pe baza metodelor mai sus enumerate, în toamna anului precedent, pe baza determinărilor şi observaţilor efectuate în terenul diferitelor masive de foioase şi conifere, se întocmesc prognoze privind perspectivele viitoare la culesurile de mană, în funcţie de gradul de răspândire şi de densitatea larvelor de lecaniide sau a ouălelor de lachnide, precum şi în funcţie de prezenţa dăunătorilor acestora, cum ar fi prezenţa în număr mare al viespilor şi buburuzelor.

De asemenea, trebuie precizat că, pe lângă elementele biologice amintite, trebuie înregistrate şi evoluţiile lor, condiţiile meteorologice din cursul toamnei deoarece şi acestea pot influenţa favorabil sau negativ producţia de mană din anul următor.

Primăvara devreme, pe lângă prognozele de orientare elaborate anterior toamna, pentru unele specii care prezintă interes naţional trebuie întocmite prognoze de scurtă durată pe baza elementelor biologice determinate, corelate cu evoluţia factorilor meteorologici, cu privire la data de ecloziune a producătorilor de mană şi începerea secreţiilor de mană.

Pentru întocmirea prognozei pe scurtă durată, identificarea producătorilor de mană trebuie să se efectueze cu una la trei săptămâni înaintea culesului. Astfel, pentru lecaniide, care în anumite masive încep să secrete mană în jurul datei de 25 mai, primele cercetări şi investigaţii pe teren, în vederea elaborării prognozei la Lecaniida mare (Physokermes piceae), trebuie să se efectueze în intervalul 1 la 5 mai, când se pot observa pe ramurile mici ghemotoace de firişoare albe-argintii de ceară, care indică prezenţa larvelor secundare L2. Între 20 şi 30 mai apar vizibil adulţii – femelele – care şi-au făcut între timp apariţia de sub solzii mugurilor. Mărimea femelelor adulte în acest stadiu este de 1 la 2 mm şi prezintă o culoare deschisă asemănătoare culorii pielii omului. Acesta reprezintă momentul începutului activ de secreţie şi fenologic corespunde cu faza de înmugurire a molidului. În continuare se succed stadiile de dezvoltare a lecaniidelor.

La Lecaniida mică (Physokermes hemicryphus), evoluţia precum şi stadiile caracteristice de dezvoltare şi secreţie se desfăşoară în mod asemănător ca la Lecaniida mare, cu o decalare de 25 la 28 zile, astfel că cercetările şi investigaţiile pe teren pentru elaborarea prognozei trebuie să aibă loc în perioada 1-10 iunie.

Trebuie precizat că, la fiecare cercetare şi investigaţie, trebuie înregistrată, odată cu prezenţa şi densitatea tinerelor colonii de lacaniide în număr de adulţi pe metru liniar, existenţa şi frecvenţa furnicilor pe arborii-gazdă. Totodată, trebuie stabilit şi stadiul de secreţie de mană având în vedere că ar fi nerentabil să se deplaseze familii de albine la culesul de mană atunci când stadiul biologic al secreţiei de mană se apropie de sfârşit.

Pentru lachanide (Cinara sp.) controlul arboretelor de molid şi brad se efectuează în perioada aprilie-mai, urmărindu-se să se identifice adulţii lachandelor pe ramurile tinere. Spre deosebire de lecaniide, care au aspectul unor muguraşi, lachnidele au aspect de insecte şi prezenţa lor este semnalată de existenţa unei circulaţii intense a furnicilor şi apariţia diferiţilor dăunători, cum ar fi viespi şi diptere.

Pe baza cercetărilor în domeniu referitoare la biologia şi ecologia producătorilor de mană, de tipurile lecaniide şi lachnide şi evoluţia culesurilor în raport cu desfăşurarea condiţiilor meteorologice s-au stabilit câteva concluzii preliminare cu privire la elementele ce pot da indicaţii valoroase la elaborarea prognozei, şi anume:

l Evoluţia vremii în intervalul august –noiembrie în anul precedent.

Astfel, dacă în această perioadă vremea este caldă şi cu precipitaţii moderate, vegetaţia se dezvoltă normal şi plantele-gazdă ale producătorilor de mană, în speţă molidul, bradul, teiul şi altele, pot să-şi acumuleze sufi­ciente substanţe de rezervă în muguri, care vor constitui viitoarele mlădiţe. Aceste condiţii sunt cele mai bune pentru ecloziunea, dezvoltarea şi răspândirea larvelor de lachnide, precum şi pentru naşterea unei generaţii sexuate puternice la lachnide, obţinându-se astfel o depunere masivă de ouă de iarnă în toamna respectivă şi asigurându-se astfel o dezvoltare puternică a coloniilor viitoare de producători de mană.

l Prezenţa coloniilor de furnici şi circulaţia acestora pe trunchiurile arborilor coniferi.

Din acest punct de vedere, cu cât densitatea de furnici este mai mare pe unitatea de suprafaţă, cu atât perspectivele pentru o recoltă mai bună de miere de mană sunt mai mari.

l Intensitatea de cercetare a arborilor de către albine, de entomofaună spontană (viespi, diptere etc.) şi existenţa burniţei de mană sub arborii-gazdă.

Intensificarea cercetării arborilor posibili gazde ale insectelor producătoare de mană de către albine, viespi, dioptere şi alte insecte care se hrănesc cu mană şi, într-un stadiu mai avansat, observarea sub arborii respectivi a burniţei de mană sunt semnale sigure ale existenţei secreţiei de mană şi, prin urmare, ale existenţei condiţiilor pentru realizarea unor culesuri de miere de mană de către familiile de albine.

l Influenţa condiţiilor meteorologice în perioada de secreţie a manei.

În privinţa influenţei condiţiilor meteorologice este de remarcat că producţia culesului de mană are perspective sigure atunci când, în perioada secreţiei, vremea se menţine călduroasă, stabilă şi liniştită.

De asemenea, în privinţa vânturilor, existenţa acestora are un efect dăunător, împiedicând, pe de o parte, zborul albinelor, iar pe de altă parte uscarea manei de pe frunze şi ramuri, astfel că aceasta devine inaccesibilă culesului de către albine.

Cât despre ploile abundente de durată, urmate de temperaturi scăzute, acestea influenţează negativ intensitatea secreţiilor de mană, culesurilor la mană şi, implicit, producţiile de miere de mană obţinute.

Diferenţa dintre temperaturile din timpul nopţi şi cele din timpul zilei influenţează, de asemenea, culesurile de la mană. Astfel, o diferenţă de maximum 12oC şi o umiditate atmosferică de cel puţin 70% constituie condiţii optime pentru culesurile de mană.

Material prelucrat şi completat de prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

(După cartea „Plante melifere de foarte mare şi mare pondere economico-apicolă“

autori: Petre IORDACHE, Ileana ROŞCA şi Mihai CISMARU)