reclama youtube lumeasatuluitv

România, ţara traderilor

România este ţara traderilor care aplică legea traderilor într-un total dezinteres faţă de realitatea românească. Cei care pierd în urma monopolului instituit de comercianţii de cereale sunt, ca de obicei, fermierii români, nevoiţi să-şi vândă producţia la preţuri de mizerie, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„Fermierii români se confruntă cu mari probleme în ceea ce priveşte vânzarea produselor agricole. Nu că n-ar avea cine cumpăra, ci că o fac aproape pe degeaba. În România s-a creat un monopol al traderilor, care n-au nicio lege, au legea traderilor, sunt în ţara traderilor, n-au nicio treabă cu realitatea românească. Şi toată lumea se dă de o parte, chiar şi oficialităţile statului, care ar putea să îngrădească acest acces al traderilor pe piaţă aşa cum se întâmplă în Franţa sau Germania, unde sunt condiţionaţi de respectarea unor reguli. Acolo regula este de a respecta preţurile de la bursă, lucru care nu se întâmplă la noi“, a declarat Baciu la cea de-a patra ediţie a Conferinţelor AGROstandard.

Potrivit preşedintelui LAPAR, diferenţele între preţurile practicate în România şi cele de pe bursele europene ajung şi la 50 de euro pe tonă în funcţie de sortimentele de cereale, în condiţiile în care oricum preţurile sunt mai mici faţă de alţi ani. Dacă fermierii din Vest refuză pur şi simplu să vândă producţia din cauza nivelului scăzut al preţurilor – în jurul datei de 20 iulie contractele futures ajunseseră la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, respectiv 176,75 de euro tonă – la noi mulţi agricultori, în special cei mici, sunt nevoiţi să îşi vândă producţia în lipsa spaţiilor de depozitare. Potrivit datelor comunicate de Bursa Română de Mărfuri, la data de 1 august, pentru săptămâna 32/2014, preţul grâului FOB Constanţa, Marea Neagră, era de 180 euro/MT, preţul grâului FOB Marea Neagră Ucraina era de 175 euro/MT, iar în cazul Rusiei – 180 euro/MT. Preţuri exworks România (medie cotaţii România): grâu panificaţie – 43 euro/MT, grâu furaj – 137 euro/MT, rapiţă – 280 euro/MT, porumb – 159 euro/MT, orz furaj – 133 euro/MT.

Laurenţiu Baciu spune că traderii de cereale au ajuns ca, efectiv, să-şi bată joc la propriu de fermierii români care nu au o altă alternativă pentru a-şi vinde producţia.

„Nu vă mai spun că îşi bat joc de fermierii din România, vin ca nişte îngeri, ca nişte dumnezei. M-a sunat un coleg din Brăila. A venit o firmă, i-a făcut analizele la grâu, avea 81,9 gluten, 15 proteină şi greutate hectolitrică 76 şi i-a zis că acesta este grâu furajer, că el vrea greutate hectolitrică 80. Şi atunci colegul ăsta al meu, cuprins de furie, a făcut un gest... şi, cât era ăla la costum şi cravată, l-a umplut pe faţă cu scuipat. Şi ăla i-a zis: «Bă, te dau în judecată!» Aşa a ajuns fermierul român să fie batjocorit, după ce că preţul este de nimic, toate input-urile s-au scumpit, ştim prea bine, ajungem acum, când natura ne-a diminuat producţia, să vină nişte băieţi deştepţi care controlează tot şi să îşi bată joc de noi“, a arătat Baciu.

Ce griji trebuie să aibă fermierul român

Singura speranţă pentru fermierii români era rezerva statului, însă şi aceasta s-a dovedit a fi una utopică. „M-am întâlnit cu cineva de la rezerva statului şi zicea că avem de completat 200.000 de tone de grâu. I-am zis în glumă: «Ce bine că am grâu». Răspunsul a fost: «Facem achiziţie publică, corect». Aţi auzit undeva că vom avea în acest an vreo achiziţie publică la grâu? Nu cumva vor cumpăra de la traderi sau din Bulgaria, că mai avem experienţă cu ei?“, a mai spus preşedintele LAPAR.

În România, cea mai mare problemă a agricultorilor este lipsa spaţiilor de depozitare, iar pe aceasta mizează şi traderii. Agricultorii autohtoni ar trebui să se uite la cei din alte state, la americani, de exemplu, unde fiecare fermier are pe lângă casă un siloz.

„Fermierul român trebuie să aibă o singură grijă, nu când vinde marfa, ci cui o vinde. Trebuie doar să o ia de pe câmp şi să o adăpostească. În sud recoltatul s-a terminat, dar în Moldova mai este de lucru, iar câmpurile sunt pline de tiruri. Vin comercianţii şi dau oamenilor cât vor, că fermierul ăsta mic vinde grâul cu 50 de bani kilogramul, că n-are ce face“, a continuat preşedintele LAPAR. De vină pentru această situaţie critică este lipsa de viziune şi de interes în elaborarea strategiilor de dezvoltare a sectorului pe termen mediu şi lung, este de părere Baciu.

„Suntem neputincioşi pentru că nu am făcut o strategie adevărată şi proiecte cap coadă. La legume suntem cei mai deficitari, noi nu putem ţine piaţa decât trei-patru luni de zile cu produse autohtone. Legumicultorii nu au unde să proceseze, nu au spaţii de depozitare să păstreze legumele proaspete o perioadă mai lungă de timp. Am ajuns să importăm ţelină în august. Este strigător la cer“, a conchis preşedintele LAPAR.

Marius Şerban