reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Aug 2019

Comuna Prisăcani - Iaşi, în plin proces de modernizare

• În ultimii ani – investiţii de cinci milioane de euro

• Obiective moderne care schimbă înfăţişarea comunei

• Pilierul – o echipă de rugby unică în Moldova

Situată pe malul Prutului, comuna ieşeană Prisăcani a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare pe multiple planuri, ce se datorează, ne spune dl primar dr. ing. Constantin Chirilă, accesării fondurilor europene dar, trebuie s-o spunem, şi hărniciei oamenilor, vestiţi legumicultori, apicultori şi crescători de animale.

– Domnule primar, ultima oară când am venit la Prisăcani, acum trei ani, întreaga comună era un şantier. Acum, dacă ar fi să treceţi în revistă ceea ce s-a întâmplat în acest răstimp ...

– S-au întâmplat multe. Acum, vedeţi şi dumneavoastră, satele comunei arată altfel. Am reuşit să asfaltăm şoseaua care trece prin satul Prisăcani, să modernizăm alte drumuri astfel încât în întreaga comună se poate circula civilizat. Am finalizat canalizarea în satele Prisăcani şi Moreni pe o lungime de opt kilometri şi încheiem în perioada următoare aducţiunea de apă în satul Măcăreşti pe 12,5 km. La acestea se adaugă modernizarea de la zero, ca să spunem aşa, a şcolii de centru care acum dispune de centrală termică, mobilier nou în clase spaţioase etc., într-un cuvânt, de condiţii optime pentru cei mai tineri locuitori ai comunei. Şi tot pentru aceştia am dat în folosinţă un stadion modern tip doi pentru fotbal, la care se adaugă terenuri pentru volei şi baschet şi un grup social. În fiecare zi aici se pot vedea tineri care se antrenează şi pentru rugby. Mărturisesc că acest sport este marea mea slăbiciune de care s-au „molipsit“, ca să spun aşa, copiii. Acum formaţia noastră Pilierul, antrenată de maestrul emerit Petre Florescu, este cunoscută în întreaga ţară pentru rezultatele obţinute la categoria de vârstă. Şi nu e vorba doar de rezultate, ci şi de faptul că sportul înseamnă disciplină, ordine şi, dacă vreţi, educaţie.

Sigur, sunt încă multe de spus. Aş mai aminti extinderea reţelei de iluminat public, instalarea unor camere video în centrul comunei, la intersecţii, în şcoli etc.

– Toate acestea pe plan edilitar-gospodăresc, dar trebuie să amintim că aici la Prisăcani au beneficiat de fonduri europene şi guvernamentale numeroşi fermieri.

– Este ceea ce voiam să vă spun. Ne înscriem cu 83 de proiecte pentru persoane fizice şi societăţi sau asociaţii care au accesat şi sunt în implementarea acestor proiecte.

La Măsura 141, de pildă, unii beneficiari au încheiat perioada de cinci ani. Beneficiile se văd şi, ca urmare, numărul celor care vor să acceseze proiecte în cadrul acestei măsuri a crescut. De asemenea, societăţile agricole, asociaţiile au beneficiat de proiecte achiziţionând utilaje agricole performante: tractoare, combine şi alte maşini agricole. Între aceştia şi Constantin Stanciu, care a achiziţionat un tractor şi o combină Class „ultimul strigăt“. În această categorie ar trebui să-i includem şi pe unii fii ai satului care se întorc la vatră, cum ar fi de pildă Vasile Mâzdrac, care a accesat un proiect pentru construcţia unei ferme de vaci cu lapte, pentru care va aduce animale din Franţa şi se gândeşte, de asemenea, preluând o tradiţie de familie, să se ocupe şi de legumicultură prin amenajarea unei sere moderne.

– Se simt toate acestea pe planul producţiei?

– Am să spun că, la nivelul comunei, au fost comasate peste trei mii de hectare. Aceasta a însemnat refacerea structurii solului, aplicarea asolamentelor şi, bineînţeles, aplicarea tehnologiilor moderne, iar rezultatele se văd în producţiile obţinute.

– Toate aceste proiecte au însemnat bani mulţi, proiecte, care, după verificări nu puţine, au fost aprobate şi s-au materializat, aşa cum ne-aţi spus mai înainte. Cum aţi reuşit, domnule primar, în condiţiile în care nu puţini dintre colegii dumneavoastră se plâng de greutatea alcătuirii acestora?

– Dacă vorbim de valoarea proiectelor, trebuie să vă spun că, numai pentru ceea ce am realizat pe plan edilitar-gospodăresc, suma se cifrează la cinci milioane de euro. Ceea ce am făcut noi este cumva altfel. Mai exact la nivelul primăriei am creat un grup propriu de întocmire a proiectelor. Nu apelăm la firme de consultanţă. În consecinţă, ceea ce este important, toate proiectele pe care le-am întocmit au ajuns la finanţare.

– Şi pentru că, iată, avem în faţă Planul de strategie şi dezvoltare a comunei 2014 – 2020, ce vă propuneţi?

– Sigur, ne-am propus multe. În Centrul civic vrem să finalizăm un parc de odihnă şi recreere. Vrem ca, odată cu apariţia unor obiective, cum ar fi un cămin cultural modern, un bloc de locuinţe pentru specialişti şi cadre didactice, o modernă hală agroalimentară, centrul să arate altfel, dar toate aceste vise ale noastre sunt în funcţie de ce sume vom accesa prin fonduri europene şi guvernamentale. De doi ani organizăm în luna august festivalul Radinia, în cadrul târgului prezentăm produse reprezentative pentru comuna noastră din care nu lipsesc mierea de albine, brânzeturile, legume, fructe, iar gospodinele, multe dintre ele vestite în toată zona, îi omenesc, cum se spune pe la noi, pe cei prezenţi. Organizăm de asemenea un campionat de rugby la care participă copii din mai multe cluburi şi, un festival al cântecului şi jocului popular românesc.

Stelian Ciocoiu