reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Jun 2019

Combaterea bolilor şi dăunătorilor la castraveţi

Pentru legumicultori castraveţii fac parte din categoria legumelor importante, poate de nelipsit din structura culturilor, motiv pentru care punerea acestora în pericol de boli sau dăunători înseamnă o gaură în buget, care ar putea influenţa înfiinţarea noilor culturi pentru anul viitor. Prin amabilitatea doamnei Angelica Baciu, din cadrul Unităţii Fitosanitare Cluj, am aflat ce este de făcut pentru protejarea castraveţilor.

Bolile castravetelui

Specialiştii recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare vara şi toamna la primele semne ale bolii sau imediat când se sesizează prezenţa unui dăunător. Dacă vorbim de boli există un complex de agenţi patogeni precum mana, pătarea unghiulară, alternarioza, antrocnoza cucurbitaceelor, făinarea care pot afecta castravetele. În aceste cazuri utilizaţi ca fungicide, pentru protecţia plantelor, una dintre variantele de tratament prezentate mai jos sau alte produse care combat agenţii patogeni sesizaţi în cultură.

• Alcupral 50 PU – 0.25% + Tilt 250 EC – 0.015% + Rovral 500 SC – 0.1% sau

• Melody Compact 49 WG – 0.2 % + Topas 100 EC 0.025 % + Rovral 500 SC – 0.1%

• Ortiva 250 EC – 0.075 % + Switch 0.1%

• Equation Pro – 0.07 % + Topsin Al 70 PU – 0.1%;

• Shavit F 72 WDG – 0.2 % + Teldor 500 SC -0.08%

„În cazul amestecurilor verificaţi compatibilitatea fizică şi chimică a pesticidelor“, spun specialiştii unităţii fitosanitare.

Dintre bolile menţionate, făinarea este cea care trebuie tratată numai dacă se constată prezenţa atacului pe frunze, „prima pată apărută“. Aceasta este produsă de patogenii Sphaeroteca fuligineea şi Erysiphe curcubitacearum şi apare la culturile din câmp, dar şi la cele din sere sau solarii. Alături de castraveţi sunt atacaţi pepenii galbeni, cei verzi, dovleceii şi dovlecii. Atacul se manifestă pe aproape toate organele aeriene, cu precădere pe frunze prin apariţia de pete albicioase cu aspect prăfos. La un atac mai puternic petele cresc în dimensiune, frunzele se îngălbenesc, se usucă, cad, întreaga plantă fiind afectată. Fructele sunt şi ele influenţate indirect, sunt mai mici, se zbârcesc şi îşi pierd din suculenţă faţă de plantele sănătoase.

Pe perioada aplicării tratamentelor evitaţi fertilizarea excesivă cu azot, nu irigaţi prin aspersie, pentru că altfel răspândiţi patogenul cu ajutorul picăturilor de apă.

Dăunătorii castravetelui

O serie întreagă de acarieni care ar prefera în meniul lor castravetele pot compromite această cultură. Este vorba de păianjenul roşu comun (Tetranychus urticae), păduchele verde al castraveţilor (Cerosipha gossipii), dar şi de Musculiţa Albă de seră sau Tripsul care se întâlnesc frecvent în spaţiile închise. Toţi aceşti dăunători se combat numai dacă sunt prezenţi în cultură. În cazul tripşilor depistarea acestora se face simplu, prin amplasarea capcanelor galbene sau albastre cu lipici. Montarea acestora în seră sau solarii vă poate indica prezenţa musculiţelor albe, a tripşilor sau afidelor.

Pentru tratament folosiţi:

Acaricid: dacă există 3-4 adulţi pe frunză: Milbeknock EC – 0.075 %; Vertimec, Sanmite 20 WP – 0.08 %; Ortus 5-EC – 0.1 % = adulticide Apollo, Nissorun = ovicide sau Floramite care controlează toate stadiile mobile ale păianjenului.

Dacă numărul de ouă de Tetranychus pe frunze este mare se aplică la primul tratament un ovicid urmat de un adulticid pentru tratamentul următor. De asemenea, se poate combina un acaricid ovicid cu unul adulticid la acelaşi tratament. Împreună eficienţa lor este mai mare. La culturile din câmp, unde sunt aglomerări de afide pe lăstarii şi frunzele tinere, aplicaţi insectidul Mavrik 0.05% sau Karate Zeon 0.02%. Pentru Musculiţa Albă, Tripsul folosiţi Mospilan 20 SG, Laser 240 SC – 0.05%, Match Juvinal 10 EC sau Movento 100 SC. Stropiţi numai după recoltare.

Patricia Alexandra POP

Articole recente - Lumea Satului