Unbeaten 2021    Adama decembrie 2020
update 27 Jan 2021

Creşte interesul pentru fermele de capre

„Creşterea caprelor tinde să devină o industrie grea a zootehniei româneşti.“

Aceasta a fost concluzia participanţilor la cea de-a treia ediţie a Expoziţiei-Târg de Caprine (cu vânzare prin licitaţie cu strigare), găzduită de aşezarea sibiană Târnava, comună situată în vecinătatea municipiului Mediaş şi a oraşului Copşa Mică.

Iată, succint, ce am auzit, ce am văzut, ce am fotografiat şi ce am înţeles de la o astfel de „Bursă a caprelor“:

Ä mai întâi de toate fac îmbucurătoarea constatare că acest animal a ajuns, în ultima vreme, să fie la mare căutare, dovadă că la această „bursă a caprelor“ au fost mai mulţi crescători care voiau să cumpere decât cei care aveau animale la vânzare. Până nu demult capra era considerată „vaca cu lapte a săracului“, numai că, între timp, ea s-a integrat în aşa-zisa „industrie grea a zootehniei întregii lumi moderne“, iar laptele de capră, ca şi derivatele lui, în „farmacia vie a omului sănătos sau bolnav“. Mai pe româneşte spus: a „omului care vrea să trăiască sănătos şi viguros până la adânci bătrâneţe“, după cum spunea celor prezenţi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Capre „CAPRIMED“ Târnava, Gheorghe Streza;

Ä prima încrucişare reuşită dintr-o capră din rasa „Roşia de Târgovişte“ şi un ţap „Carpatin româneasc“ a fost realizată în anul 1992 de acelaşi fiu de ţăran-plugar Gheorghe Streza din Lunca Blajului, al cărui răposat tată a obţinut, în urmă cu o jumătate de secol, recordul naţional cu cel mai mare cartof recoltat de pe pământul său, cu greutatea de 4 kg şi 970 grame. Şi cum fiul s-a nimerit să calce pe urmele bătătorite de paşii vrednicului său tată, amintitul tehnician zootehnist mai ţine minte din copilărie că animalul lui preferat din bătătura casei era o capră care, zilnic, lăsa în şuştarul de muls până la 4 litri de lapte de un alb imaculat, dulce şi înspumat, purtând savoarea unui întreg buchet din florile de câmp ale verilor şi toamnelor;

Ä tot acelaşi Gheorghe Streza este autorul primului studiu ştiinţific şi practic referitor la dezlegarea tainelor creşterii caprelor, a ameliorării raselor şi a preparării şi valorificării pe piaţă a brânzeturilor din laptele lor, precum şi cărnii şi produselor din carne de capră;

Ä singurul animal care are calitatea pronunţată de a face diferenţierea între cele patru gusturi – dulce, amar, sărat şi acru – este capra;

Ä alegând, cu predilecţie, din ierburile câmpurilor plantele medicinale ale florei spontane, iar din arbuştii sălbatici frunzele şi mugurii tineri, fructele coapte, dulci şi aromate, precum şi seva spinilor de trandafiri şi de porumbele, laptele de capră este cel considerat a fi supermedicamentul natural pentru om, încă din frageda sa copilărie. Ca atare, este denumit când „Sângele alb al omului“, când „Elixirul vieţii“. Nu întâmplător este laptele preferat de majoritatea po­pulaţiei ţărilor dezvoltate ale lumii. Doar laptele matern se apropie de calităţile lui tămăduitoare;

Ä de la acest animal prietenos omul poate valorifica, eficient, nu numai laptele, ci şi părul pentru a fi transformat în firele unor ţesături fine, ca şi în pensule pentru vopselele pictorilor de biserici. Iar în sculpturi artistice sunt folosite coarnele şi copitele. De asemenea, gunoiul din stânele caprelor este pentru agricultură, în general, şi pentru viticultură şi pomicultură, în special, un excelent îngrăşământ natural şi ecologic, înlocuind cu succes atât îngrăşămintele chimice, cât şi erbicidele poluante;

Ä la Târgul-licitaţie cu strigare şi-au expus exemplarele de elită atât „căprarii-veterani“, cât şi mai tinerii lor colegi patroni a 20 de ferme de caprine, doi dintre cei mai viguroşi berbeci de reproducţie fiind vânduţi cu 1.800 şi respectiv 1.500 de lei;

Ä tânărul crescător Victor Giurgiuveanu, din satul Târnăvioara, judeţul Sibiu, a adus în expoziţie „capra minune“, care are ugerul nu cu două, ci cu patru ţâţe;

Ä dacă în urmă cu trei ani ciobanii sibieni aveau doar 7.000 de capre, în prezent se află în plină lactaţie peste 20.000, reprezentate de cele mai valoroase şi productive zece rase existente în Europa, dar ameliorate de specialiştii români;

Ä în pieţele şi târgurile din oraşele învecinate stânelor se vând peste 30 de diferite tipuri de produse obţinute de la capre: numeroase sortimente de brânzeturi, unt, lapte proaspăt, iaurturi, carne proaspătă, pastramă afumată, cârnaţi, salamuri, crenvurşti şi virşli din carne de ied;

În concluzie, presupunând că o familie obişnuită de ţărani deţine un efectiv de 200 de capre aflate în lactaţie, acea familie ar putea obţine, lunar, un venit de 16.000 de lei doar prin valorificarea proprie a produselor de la capre. Creşterea lor este rentabilă şi ar putea fi un îndemn ca tinerii de la sate să devină crescători de capre în loc să-şi părăsească satul şi ţara natală pentru a culege fructele, legumele şi florile fermierilor spanioli, italieni, germani, francezi sau olandezi! La „Bursa Caprelor“ din aşezarea sibiană Târnava o femelă aflată în pragul primei gestaţii s-a vândut cu doar 200 de lei.

Notă: De veţi dori să obţineţi alte informaţii utile despre creşterea caprelor, domnul Gheorghe Streza oferă oricui consultaţii gratuite la telefoanele: 0369.425.837; 0740.066.789 sau e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Ioan VULCAN