Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Legume cultivate fără riscuri climaterice

În prezent, în lume, 30% din producţia de legume se produce sub plastic. Cele mai mari suprafeţe sunt în SUA – 21. 000 ha, în Franţa – 11.350 ha, iar în Italia 25.000 ha, întreaga suprafaţă fiind cultivată în zona de sud. Folosirea materialelor plastice în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică şi oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşune de primă apariţie.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate, prin înfiinţarea culturilor după sezon, alternând cultura celor protejate cu folie de polietilenă cu a acelora realizate în câmp deschis. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, primăvara varză timpurie pentru piaţă şi export, iar vara se adaugă legumele termofile. În perioada 1968 - 1990 Staţiunea cu profil legumicol şi Uzina Romcarbon au creat şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au creat folia perforată, au stabilit tehnologiile de producţie, au sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha solarii, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de legume. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel, folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători. De când suntem în UE producerea de legume în serele din România a devenit o afacere nerentabilă pentru că energia este foarte scumpă, iernile sunt aspre, există căderi de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). De aceea acestea trebuie regândite. Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele livrăm legume foarte târziu.

Putem realiza legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara, producţii nonstop, tot timpul anului, prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni, căpşuni, mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziţia internaţională de mase plastice folosite în agricultura din Milano - Italia, am văzut, am proiectat şi construit solarul tip tunel, iar Uzina de mase plastice din Buzău a produs folia perforată şi folia pentru solarii.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai 3/4 din lungimea cercului, astfel că perforaţiile sunt prinse şi se mişcă în sus şi în jos, în funcţie de circulaţia gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheaţă în atmosferă vaporii de apă acumulaţi peste zi devin cristale de gheaţă, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură şi protecţie în caz de calamităţi iarna, când vântul rupe folia de pe solar şi ninge. În Buzău ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene s-a construit tipul de solar japonez - olandez - francez, cu fonduri de peste 1,5 milioane euro/ha, dar noi continuăm să consumăm legume, căpşuni şi pepeni tot din Grecia, Spania şi Olanda.

Prin programul PNDR Măsura 121 – Ferme familiare se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii, fonduri care să fie folosite pentru construirea de solarii de tip tunel, aplicând tehnologia care foloseşte şi folia perforată, precum şi combinaţia cu tunele joase. Tehnologiile vor fi prezentate în alte articole, acum urmând să prezentăm elementele componente al unui tronson (modul) de solar tip tunel.

Un modul l are o lăţime (deschidere) de 5,2 m şi o lungime de 60 m, deci o suprafaţă activă este de 312 mp, iar pe o suprafaţă de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălţime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură, înaltă, joasă.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, vor fi confecţionate arce şi lonjeroane, ţăruşi din ţeava de construcţii de 37 mm, care se recomandă să fie vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m şi lat de 5,2 m, cu o desfăşurată de 10 m, sunt:

Ţeava neagră de construcţii de 37 mm = 26 arce cu 260 m = câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m şi 62 ţăruşi de 0,3 m fiecare = total ţeavă 550 m lungime. Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul este sudura. Folia groasă de 0,2 mm (1 kg are 5 mp), total 260 mp, deci 52 de kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârmă galvanizată de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi). Se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Valoric, ţeava de 37 mm 550 m x 25 lei/m          = 13.750 lei.

Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuieşte în fiecare an).

Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani).

Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg =  1.000 lei.

Total pentru un tronson – 15.500 lei.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie = cartofi preîncolţiţi, căpşuni plantate vara anterioară, varză soiuri timpurii, pepeni şi care s-au înfiinţat în februarie – martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg/tronson x 12,5 lei/kg = 57 lei.

Total pentru 1.000 mp solarii de tip tunel

45.000 lei sau 10.000 euro.

Măsura 121 – Ferma familiară acordă maximum 125.000 euro, dintre care fonduri proprii 50% în primul an. În anii următori cheltuielile sunt mici pentru acoperit şi mari pentru tehnologie. Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole.

Petre EREMIA