Articole revista 01 Iulie 2014, 15:57

Suprafeţele cultivate cu rapiţă sunt tot mai mari

Scris de

Agricultorii din judeţul Suceava au început să cultive pe suprafeţe din ce în ce mai mari rapiţă, cultură care până acum câţiva ani era lucrată doar la nivel experimental. Se cultivă preponderent rapiţa de toamnă, cea mai mare parte a suprafeţei fiind lucrată de marii cultivatori, însă există şi numeroşi mici cultivatori care au însămânţat cu rapiţă unu-două hectare. Rapiţa este căutată în special pentru biodiesel şi pentru majoritatea fermierilor cumpărătorul vine şi o ia direct din lan.

Rapiţa, mai rentabilă decât alte cereale

Înlocuirea grâului sau a altor cereale cu rapiţă este justificată prin faptul că cei mai mulţi cultivatori însămânţează grâu pe suprafeţe mici, până la 3 ha, şi îşi vând producţia obţinută individual, în cantităţi mici, nefiind constituiţi în asociaţii, ceea ce îi face vulnerabili în faţa marilor fermieri, firme de panificaţie sau comercianţi de grâu. Chiar dacă la unele cereale producţia este mai mare decât la rapiţă, mulţi dintre fermierii care s-au orientat spre rapiţă au ţinut cont de faptul că în toamna lui 2013 un kilogram de cereale, de la orz şi grâu la porumb, s-a vândut cu maximum 70 de bani kilogramul către achizitori, în timp ce preţul la rapiţă a fost de 1,5 lei pe kilogram, mai mult decât dublul oferit pentru celelalte cereale.

În comuna Moara un agent economic are o instalaţie de biogaz, acesta achiziţionând resturile vegetale, ceea ce creşte rentabilitatea rapiţei.

Suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut de peste 15 ori în cinci ani

Din 2010, în judeţul Suceava suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut de la 100 ha la 1.551 ha în acest an, majoritatea terenurilor ocupate cu aceste plante fiind cele care ani la rând au stat necultivate. În toamna anului 2010 au fost cultivate cu rapiţă în judeţul Suceava peste 100 ha, în 2011 suprafaţa a crescut de 4 ori, în 2012 rapiţa era însămânţată pe aproximativ 650 ha, iar în 2013 aproape 1.400 ha erau cultivate cu rapiţă.

Conform ing. Vasile Schipor, directorul Direcţiei Agricole Suceava, în toamna anului trecut au fost însămânţate în întreg judeţul 1.528 ha de rapiţă, iar în primăvară au mai fost semănate încă 23 ha. De la an la an creşte nu numai suprafaţa dar şi producţia printr-o îmbunătăţire continuă a tehnologiei şi a dotărilor fermierilor care cultivă această plantă.

„Pe lângă faptul că are desfacerea asigurată, rapiţa are şi un preţ foarte bun pe piaţa cerealelor. Direcţia Agricolă Suceava a promovat această plantă tehnică în cadrul numeroaselor întâlniri cu fermierii, explicându-le că a cultiva rapiţă este mai avantajos decât alte culturi de toamnă, începând cu sumele relativ mici de bani investite pentru înfiinţarea unei astfel de culturi şi terminând cu vânzarea direct din câmp la un preţ bun. În judeţul Suceava producţia medie este de 3.000 kg de seminţe de rapiţă la hectar, în timp ce producţia medie de orz şi orzoaică de toamnă este de 2.600 – 2.700 kg la hectar, la grâu şi secară producţia medie este de 2.800 – 2.900 kg la hectar, ovăz 2.270 de kilograme, floarea soarelui – 1.900 kg la hectar, porumb – 3.600 kg la hectar. Rapiţa are o rentabilitate mult mai mare pe hectarul de cultură. Seminţele de rapiţă sunt achiziţionate de fabricile de uleiuri, iar planta ca atare este utilizată pentru însilozare, fiind folosită pentru furajarea animalelor şi la instalaţiile de biogaz“, ne-a spus directorul Vasile Schipor.

Interesul pentru rapiţă a crescut în urma cererii procesatorilor

Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut în întreaga ţară, fiind o cultură care îi poate ajuta pe fermieri să îşi recupereze mai repede sumele investite.

„Nu numai în zona Bucovinei a crescut suprafaţa cultivată cu rapiţă. Sunt tot mai multe terenuri cultivate cu această plantă tehnică pentru că şi interesul fermierilor este pentru produsele agricole care se valorifică primele. Rapiţa este o oportunitate pentru fermieri, fiind prima cultură care se recoltează şi permite valorificarea ei atunci când fermierii nu au fondurile necesare pentru a pregăti campania viitoare.

Se valorifică foarte bine, iar cererea este destul de generoasă. Dacă nu ar fi cerere nu ar exista nici interes pentru această cultură şi pentru alte culturi în general. Suprafaţa cultivată cu rapiţă în judeţul Suceava a crescut mult. Am venit de la Bucureşti şi am fost profund impresionată de modul cum sunt lucrate terenurile, ceea ce înseamnă că agricultura s-a mişcat destul de bine în această zonă, fermierii au investit şi s-au bucurat de subvenţiile primite. Se vede că agricultura capătă tot mai mult teren, iar suprafeţele cultivate cu rapiţă sunt din ce în ce mai mari“, ne-a declarat Elena Tatomir, director general al Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii.

Mierea de rapiţă, un medicament tot mai căutat

Creşterea suprafeţelor cultivate cu rapiţă este un motiv de bucurie pentru proprietarii de stupine din comuna Cornu Luncii. De la Constantin Arsinte am aflat că 2014 este un an bun pentru apicultură, iar dacă nu erau ploi de lungă durată în perioada de înflorire la măr era un an foarte bun pentru apicultură. Între floarea de măr şi cea de salcâm culturile întinse de rapiţă au fost ca un rai pentru albine pentru că au avut de unde culege cantităţi mari de polen şi nectar. Datorită conţinutului mare de apă din compoziţie, în jur de 20%, mierea de rapiţă se cristalizează repede şi de aceea trebuie extrasă la timp, după cristalizare existând riscul de a o pierde. Mierea de rapiţă are o culoare ştearsă, un miros nu prea plăcut, nu este la fel de dulce ca cea polifloră, dar gustul este deosebit, fiind un bun medicament natural. Mierea de rapiţă are calităţi terapeutice, fiind recomandată persoanelor care suferă de boli renale, în tratamentul osteoporozei, protejează splina şi ficatul.

Localităţile din judeţul Suceava cu suprafeţele cele mai mari cultivate cu rapiţă sunt cele din zonele colinare – Bălcăuţi, cu 250 ha, Muşeniţa – unde rapiţa ocupă 200 ha, Dorneşti, cu 128 ha, Drăguşeni, 105 ha.

„Sperăm ca anul acesta să nu avem probleme cauzate de grindină şi secetă prelungită pentru a putea obţine rezultate bune în toamnă, la valorificare. Premisele pentru anul acesta sunt foarte bune, iar producţia estimată este mult mai bună faţă de anii anteriori şi faţă de alte culturi cerealiere“, a precizat Vasile Schipor.

Silviu Buculei


Vizualizari 3072
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti